Rusia încolţită financiar analizează opţiunile pentru a-şi ţine economia pe linia de plutire, inclusiv o rublă digitală

19 Iul. 2023, 19:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iul. 2023, 19:52 // Actual //  bani.md

Rusia îşi accelerează pla­nurile de introducere a unei ruble digitale, alăturându-se unei liste în creş­tere de ţări care experimentează cu monedele electronice, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu izo­larea internaţională din cauza răz­bo­iului din Ucraina, scrie Bloomberg.

Rusia îşi accelerează pla­nurile de introducere a unei ruble digitale, alăturându-se unei liste în creş­tere de ţări care experimentează cu monedele electronice, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu izo­larea internaţională din cauza răz­bo­iului din Ucraina, scrie Bloomberg.

Dacă legislaţia privind crearea rublei digitale este aprobată, banca centrală a ţării ar putea începe testele cu noua monedă chiar de luna viitoare.

Banca centrală plănuieşte să des­făşoare un proiect-pilot cu 15 dintre băncile ţării. Aceasta va permite persoanelor fizice şi companiilor să-şi deschidă un portofel digital pe platforma sa ce va fi accesibil prin orice bancă rusească.

Tranzacţiile cu rubla digitală vor fi gratuite pentru persoane fizice, în timp ce companiile va trebui să plă­tească un comision de 0,3%.
Banca centrală merge mai de­par­te cu proiectul după ce sancţiu­nile impuse de SUA şi aliaţii săi au tăiat accesul băncilor ruseşti la sis­temul financiar mondial. De ase­menea, băncile străine aplică politici din ce în ce mai restrictive plăţilor din Rusia, care încearcă să dilueze impactul sancţiunilor crescându-şi comerţul în monede naţionale cu China şi India.

Rubla s-a devalorizat cu 18% în raport cu dolarul până în acest an, cea mai slabă performanţă din rân­dul monedelor pieţelor emer­gente. În plus, veniturile în scădere din ener­gie, dublate de o creştere a impor­turilor reduc excedentul de cont curent al Rusiei, în timp ce chel­tuielile legate de război pun presiune pe bugetul acesteia.

Unii legislatori văd rubla digitală ca o posibilă cale prin care Rusia poa­te înlesni plăţile transfrontaliere. Totuşi, aceasta ar trebui legată mai întâi la platformele altor ţări pentru ca tranzacţiile internaţionale să fie posibile, iar până acum nu există niciun semn că acest lucru s-ar întâm­pla, arată Alexandra Prokopenko, fost consilier al băncii centrale ruseşti.

Deocamdată, rubla ar putea în­lesni tranzacţiile interne şi transpa­rentiza tranzacţiile din teritoriile a­nexate de la Ucraina, potrivit a­cesteia.

Peste jumătate din băncile centrale ale lumii analizează sau dezvoltă monede digitale, potrivit FMI. Cel puţin 20 lucrează la programe pilot.

Euro digital este o oportunitate extraordinară de a soluţiona probleme reale, cum ar fi lipsa accesului la plăţi digitale, fragmentarea infrastructurii de plăţi europene şi fragilitatea financiară, însă pentru ca moneda să-şi poată atinge potenţialul ar fi necesară o limită mult mai ridicată decât cea de 3.000-4.000 de euro propusă în prezent de BCE, scrie Martijn Van der Linden, profesor la Hague University of Applied Sciences, într-o opinie publicată de EUobserver.
În SUA, un test de câteva luni cu unele dintre cele mai mari bănci ale lumii a găsit că dolarii digitali pot fi un mijloc eficient de îmbunătăţire a plăţilor interne şi transfrontaliere, notează Bloomberg.
Iar în China, unde yuanul digital este testat în domenii ca transportul public şi comerţul electronic, ministerul resurselor umane şi asigurărilor sociale analizează posibilitatea includerii yuanului digital în sistemul cardurilor de asigurări sociale, potrivit China Daily.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.