Anunțul periculos al Rusiei care privește și Moldova: Toate navele care se îndreaptă spre Ucraina sunt inamice

Ministerul rus al Apărării a anunțat că de la ora 00.00, ora Moscovei, pe 20 iulie, toate navele care navighează în Marea Neagră către porturile ucrainene vor fi considerate potențiali transportatori de mărfuri militare. Ministerul explică această decizie prin încetarea „acordului cerealelor” și „restrângerea coridorului umanitar maritim”.

„În consecință, țările de care aparțin astfel de nave vor fi considerate implicate în conflictul ucrainean de partea regimului de la Kiev”, a spus ministerul într-un comunicat. „În plus, o serie de zone maritime din nord-vestul și sud-estul regiunii, din apele internaționale ale Mării Negre au fost declarate temporar periculoase pentru navigație”.

„Grain Deal” (Black Sea Grain Initiative) este un acord între Rusia, Ucraina, Turcia și ONU privind exportul de cereale ucrainene din porturile Mării Negre. A fost semnat în urmă cu aproape un an, pe 22 iulie 2022, când o creștere bruscă a prețurilor alimentelor în întreaga lume a fost provocată de războiul Rusiei: navele rusești au blocat drumul navelor din diferite țări care transportau cereale din Ucraina. La 17 iulie 2023, acordul a expirat, Rusia a anunțat că se retrage din el.

Ulterior, reprezentanța Federației Ruse la ONU a indicat că decizia autorităților ruse de a se retrage din „acordul cerealelor” este definitivă și nu mai sunt planificate negocieri pe această temă. Totodată, Organizația Maritimă Internațională a ONU a primit o scrisoare de la Rusia privind retragerea garanțiilor pentru siguranța navigației în Marea Neagră, care a fost raportată anterior de Ministerul rus de Externe. Retragerea acestor garanții înseamnă că navele care transportă cereale din porturile ucrainene pot fi ținte pentru bombardamentele rusești, iar Rusia poate pur și simplu să nu le lase să intre în porturile ucrainene.

Kievul a spus că Ucraina este pregătită să continue să participe la „acordul cerealelor”, în ciuda retragerii Rusiei din acesta. „Am avut două acorduri: Ucraina, Turcia, ONU; un alt acord este Rusia, Turcia, ONU. Prin urmare, când Rusia spune că se oprește, își zădărnicește acordurile cu secretarul general al ONU și cu președintele Erdogan. Nu cu noi”, a spus președintele Volodimir Zelenski.
Potrivit ambasadorului ucrainean în Turcia, Vasily Bodnar, Kievul are în vedere posibilitatea creării unui coridor alternativ pentru cereale de-a lungul Mării Negre, prin apele teritoriale ale Bulgariei și României.

El a menționat că această opțiune minimizează riscurile, inclusiv riscul bombardării navelor. România este membră a NATO, așa că acțiunile militare ale Rusiei în apele sale teritoriale pot fi considerate teoretic ca un atac asupra unei țări NATO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#port #Cereale #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.