Lovitură totală pentru Gazprom! România devine primul furnizor de gaz pentru Republica Moldova prin export

19 Iul. 2023, 20:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iul. 2023, 20:18 // Actual //  bani.md

Exportul de gaz către Republica Moldova urcă la 2 milioane de metri cubi zilnic, începând de azi, de unde, pentru săptămâni la rând, stătea la 1,8 milioane de metri cubi. În acest moment, România este cel mai important furnizor de gaze pentru moldoveni, pentru că Chișinăul nu consumă în acest mai mult de 1,6 milioane de metri cubi zilnic. Faptul că exportul de gaz în Republica Moldova este de 2 milioane de metri cubi în timp ce consumul lor lor este 1,6 milioane nu este o contradicție. Pe lângă consum curent, moldovenii, ca și România, de altfel, stochează gaze pentru iarnă.

Este de precizat că, la nivelul unui întreg an, România nu mai este primul furnizor de gaz pentru moldoveni, rușii de la Gazprom având acest rol, cu precădere iarna. Este neclar dacă acest lucru se va mai întâmpla și în următoarea iarnă, pentru că totul depinde de temperatură. Dacă va fi o iarnă caldă, cu ce importă din România, direct și prin traznit, și cu ce extrage din stocuri, Republica Moldova ar putea să se descurce. La o iarnă rece însă, adică consumuri mari, are în continuare nevoie de Gazprom, scrie economedia.ro.

Potrivit informațiilor Transgaz (operatorul Sistemului Național de Transport și care va prelua și operarea SNT din Moldova), România, pe lângă exportul direct de gaz către Republica Moldova, asigură și tranzitul unor cantități care vin din coridorul sudic, via Turcia și Bulgaria, către Ucraina. Moldovenii stochează gaze pentru la iarnă în Ucraina, care are o capacitate uriașă de depozitare – 30 de miliarde de metri cubi. Mai multe state europene, printre care și România, și-au exprimat intenția de a stoca gaze în subteranul Ucrainei.

Moldovenii ar putea stoca și în România, după cum spune directorul Transgaz, Ion Sterian. „Volumele de gaze de tranzit tot ale lor le înmagazinează în Ucraina. După discuțiile mele cu Prim Ministrul Dorin Recean și ministrul Energiei Victor Pârlicov, vor înmagazina și la noi”, spune, în exclusivitate pentru Economedia.ro, Sterian. Capacitatea depozitelor subterane ale României este de 3,2 miliarde de metri cubi, din care un grad de umplere de 90%, cerut de UE, înseamnă circa 2,9 miliarde de metri cubi. Anul trecut, gradul de umplere a trecut de 95%. Stocarea gazelor în depozitele Romgaz și Engie costă separat, are un tarif anume, aprobat de ANRE.

Astfel, la import, din Bulgaria intră 8,2 milioane de metri cubi în România pe conducta T1 care traversează Dobrogea. Pe aceeași T1 ies către Ucraina 3,8 milioane metri cubi. După cum spune Sterian, parte din acest gaz este cumpărat de moldoveni pentru stocare în Ucraina.

UE a cerut statelor membre să umple 90% din depozitele de gaze, în perspectiva iernii 2023 – 2024. România este deja la aproape 75%. Republica Moldova, deși nu este stat membru, a decis să ia independent decizia să meargă și ea la 90%. Este în urmă însă, așa că recuperează, aducând mult gaz din import, pentru că nu are o producție proprie.

În afară de exportul înregistrat către Ucraina (tranzit, în fapt) și Republica Moldova, România mai înregistrează export și către Ungaria, A mai scăzut puțin, față de săptămânile din urmă, de la 6,6 milioane de metri cubi zilnic la 4,9 milioane de metri cubi. Producția locală este de 23,6 milioane de metri cubi, pe uscat, de la Petrom și Romgaz, și offshore, în Marea neagră, de la BSOG și Petrom (care extrage de decenii cantitați de gaz în platforma continentală).

20 Sept. 2026, 12:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Sept. 2026, 12:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Moldovagaz ar putea să-și extindă activitatea dincolo de sectorul gazelor naturale și să investească inclusiv în producerea energiei electrice. Directorul companiei, Vadim Ceban, susține că Moldovagaz trebuie să rămână o companie infrastructurală, dar să se transforme treptat într-un jucător energetic cu activități mai diversificate.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu cu Veaceslav Kunev.

„Moldovagaz va rămâne și trebuie să fie o companie infrastructurală. Trebuie să obținem rețele. Moldovagaz poate să fie o companie energetică, să investească în generația de electroenergie”, a declarat Ceban.

Potrivit acestuia, Moldovagaz are deja proiecte în domeniul energiei regenerabile și examinează posibilitatea dezvoltării unor capacități de producere a energiei electrice pe bază de gaze naturale. Astfel de centrale ar putea fi utilizate inclusiv pentru echilibrarea sistemului electroenergetic, într-un context în care ponderea surselor regenerabile este în creștere.

O altă direcție vizată de companie este modernizarea infrastructurii de distribuție a gazelor. Moldovagaz intenționează să extindă utilizarea sistemelor de telemetrie și telemecanică, precum și a tehnologiilor de tip „Smart Energy”.

Unul dintre proiecte presupune instalarea unor module radio la contoarele de gaze. Acestea ar permite transmiterea automată a datelor privind consumul către sistemul de evidență, eliminând necesitatea citirii manuale și a accesului controlorilor în locuințele consumatorilor.

Ceban afirmă că dezvoltarea acestui sistem a impulsionat inclusiv producția locală. Dacă anterior modulele electronice erau importate, în prezent o parte dintre componente sunt produse și asamblate în Republica Moldova. Directorul Moldovagaz consideră că există potențial inclusiv pentru exportul acestor echipamente.

Compania intenționează să extindă utilizarea modulelor radio în municipiul Chișinău pe parcursul următorilor aproximativ trei ani. Realizarea proiectului va depinde însă de obținerea aprobărilor necesare din partea acționarilor și a autorității de reglementare.

Digitalizarea contoarelor ar putea deveni importantă și în contextul discuțiilor privind aplicarea unor cote diferențiate de TVA la gazele naturale, în funcție de volumul consumat. Potrivit lui Ceban, transmiterea automată a indicilor ar permite stabilirea exactă a consumului pentru fiecare lună și, implicit, aplicarea corectă a eventualelor facilități fiscale.