Lovitură totală pentru Gazprom! România devine primul furnizor de gaz pentru Republica Moldova prin export

Exportul de gaz către Republica Moldova urcă la 2 milioane de metri cubi zilnic, începând de azi, de unde, pentru săptămâni la rând, stătea la 1,8 milioane de metri cubi. În acest moment, România este cel mai important furnizor de gaze pentru moldoveni, pentru că Chișinăul nu consumă în acest mai mult de 1,6 milioane de metri cubi zilnic. Faptul că exportul de gaz în Republica Moldova este de 2 milioane de metri cubi în timp ce consumul lor lor este 1,6 milioane nu este o contradicție. Pe lângă consum curent, moldovenii, ca și România, de altfel, stochează gaze pentru iarnă.

Este de precizat că, la nivelul unui întreg an, România nu mai este primul furnizor de gaz pentru moldoveni, rușii de la Gazprom având acest rol, cu precădere iarna. Este neclar dacă acest lucru se va mai întâmpla și în următoarea iarnă, pentru că totul depinde de temperatură. Dacă va fi o iarnă caldă, cu ce importă din România, direct și prin traznit, și cu ce extrage din stocuri, Republica Moldova ar putea să se descurce. La o iarnă rece însă, adică consumuri mari, are în continuare nevoie de Gazprom, scrie economedia.ro.

Potrivit informațiilor Transgaz (operatorul Sistemului Național de Transport și care va prelua și operarea SNT din Moldova), România, pe lângă exportul direct de gaz către Republica Moldova, asigură și tranzitul unor cantități care vin din coridorul sudic, via Turcia și Bulgaria, către Ucraina. Moldovenii stochează gaze pentru la iarnă în Ucraina, care are o capacitate uriașă de depozitare – 30 de miliarde de metri cubi. Mai multe state europene, printre care și România, și-au exprimat intenția de a stoca gaze în subteranul Ucrainei.

Moldovenii ar putea stoca și în România, după cum spune directorul Transgaz, Ion Sterian. „Volumele de gaze de tranzit tot ale lor le înmagazinează în Ucraina. După discuțiile mele cu Prim Ministrul Dorin Recean și ministrul Energiei Victor Pârlicov, vor înmagazina și la noi”, spune, în exclusivitate pentru Economedia.ro, Sterian. Capacitatea depozitelor subterane ale României este de 3,2 miliarde de metri cubi, din care un grad de umplere de 90%, cerut de UE, înseamnă circa 2,9 miliarde de metri cubi. Anul trecut, gradul de umplere a trecut de 95%. Stocarea gazelor în depozitele Romgaz și Engie costă separat, are un tarif anume, aprobat de ANRE.

Astfel, la import, din Bulgaria intră 8,2 milioane de metri cubi în România pe conducta T1 care traversează Dobrogea. Pe aceeași T1 ies către Ucraina 3,8 milioane metri cubi. După cum spune Sterian, parte din acest gaz este cumpărat de moldoveni pentru stocare în Ucraina.

UE a cerut statelor membre să umple 90% din depozitele de gaze, în perspectiva iernii 2023 – 2024. România este deja la aproape 75%. Republica Moldova, deși nu este stat membru, a decis să ia independent decizia să meargă și ea la 90%. Este în urmă însă, așa că recuperează, aducând mult gaz din import, pentru că nu are o producție proprie.

În afară de exportul înregistrat către Ucraina (tranzit, în fapt) și Republica Moldova, România mai înregistrează export și către Ungaria, A mai scăzut puțin, față de săptămânile din urmă, de la 6,6 milioane de metri cubi zilnic la 4,9 milioane de metri cubi. Producția locală este de 23,6 milioane de metri cubi, pe uscat, de la Petrom și Romgaz, și offshore, în Marea neagră, de la BSOG și Petrom (care extrage de decenii cantitați de gaz în platforma continentală).

#gaz #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.

#pavel durov #sanctiuni #telegram