Putin acuză Occidentul că ”a profitat fără rușine” de exporturile de cereale ucrainene: ”Un instrument de îmbogăţire”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat miercuri, 19 iulie, că țara sa este pregătită să revină în acordul privind exporturile de cereale ucrainene dacă cererile sale vor fi îndeplinite ”în totalitate”, potrivit AFP.

”Vom examina posibilitatea de a reveni la acord, dar cu o condiţie: dacă toate principiile de participare a Rusiei la acest acord vor fi luate în calcul şi realizate fără excepţie şi în totalitatea lor”, a declarat Putin în cursul unei reuniuni guvernamentale difuzată de televiziune.

Rusia a decis în această săptămână să nu prelungească acordul care permitea exporturile de cereale ucrainene după luni de critici faţă de acest text, Moscova afirmând că propriile sale livrări de produse agricole şi de îngrăşăminte sunt obstrucţionate de sancţiuni.

Ea cere astfel ca bănci şi instituţii financiare ruseşti să fie reconectate la sistemul bancar internaţional SWIFT, de care ele au fost private după începerea invaziei în Ucraina în februarie 2022.

Sectorul agricol al Rusiei, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale împreună cu Ucraina, trebuie astfel să facă faţă lipsei de piese de schimb pentru utilaje şi industrie, precum şi problemelor de asigurare a navelor.

În fine, Moscova cere reluarea funcţionării giganticei conducte care leagă oraşul rusesc Togliatti de portul ucrainean Odesa şi care serveşte exportului de amoniac, componentă-cheie a îngrăşămintelor. Această conductă a fost afectată de o explozie în iunie, atribuită Kievului de Moscova.

”De îndată ce aceste condiţii vor fi îndeplinite, vom reveni imediat la acest acord”, a spus Putin, acuzând ţările occidentale că ”au profitat fără ruşine” de exporturile de cereale din Ucraina.
Putin a acuzat totodată Occidentul că se serveşte de acordul din care Rusia s-a retras săptămâna aceasta ca de un instrument de ”şantaj politic”.

”În loc să ajute ţările care au realmente nevoie, Occidentul a utilizat acordul cu privire la transportul de cereale în scopuri de şantaj politic şi a făcut din el un instrument de îmbogăţire a multinaţionalelor şi a speculatorilor de pe piaţa mondială”, a afirmat Putin.

Potrivit lui, acord privind cerealele a provocat pierderi cifrate la 1,2 miliarde de dolari agricultorilor ruşi şi o scădere a rentabilităţii exporturilor.

”Ţara noastră este în măsură să înlocuiască cerealele ucrainene atât în plan comercial, cât şi gratuit”, a spus în continuare Putin, prezicând o ”recoltă record” în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.