VIDEO Viceguvernatorul BNM, despre credite și asigurări: Dorim ca oamenii să beneficieze de servicii mai calitative

Cea de-a patra ediție a podcastului „Dă sens banilor”, lansată astăzi, 20 iulie, aduce noutăți despre preluarea, din 1 iulie 2023, de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a reglementării celor două sectoare noi supravegheate anterior de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), creditarea nebancară și piața de asigurări, precum și informații utile despre împrumuturi și asigurări în condiții sigure.

De această dată, invitatul moderatoarei Liliana Barbăroșie este viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei responsabil de domeniul supravegherii, Constantin Șchendra.

Interviul se concentrează pe subiecte ce țin de provocările procesului de reglementare a pieței de asigurări și creditare nebancară, planul de acțiuni imediate ale noului supraveghetor și perspectivele guvernanței corporative a companiilor și diversificării de servicii pentru cetățeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ne-am dori ca cetățeanul să nu simtă acest transfer. Deci ne dorim ca lucrurile să meargă exact așa cum au fost, adică polițele de asiguraresă fie emise, creditele să fie acordate exact cum au fost și când aceste entități erau în supravegherea CNPF-ului. Am reușit să transferăm toate bazele de date, softurile, exact pe data de 30 iunie la ora 12:00. Polițe se emit, totul este bine. Pe termen mediu și lung, bineînțeles, dorim ca cetățeanul să beneficieze de servicii mult mai calitative – să asigurăm că sistemul este unul rezilient și solid, astfel încât oamenii să aibă încredere în companiile de asigurări, dar și o diversificare a lor”, a menționat Constantin Șchendra.

În cadrul rubricii „Despre bani pe scurt”, viceguvernatorul BNM a explicat ce rol joacă organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce este și cum se află dobânda anuală efectivă (DAE), dar și la ce rate vă puteți împrumuta.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

Podcastul „Dă sens banilor” își propune să explice cu regularitate teme economice, într-un context în care crizele din ultimii ani au scos în evidență în mod repetat necesitatea fortificării educației financiare a cetățenilor Republicii Moldova.

#podcast #viceguvernator #da sens banilor #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 11,6 miliarde de dolari SUA la finele trimestrului III 2025 și a înregistrat o majorare de 12,4% față de începutul anului, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți

Majorarea, echivalentă cu 1,28 miliarde USD, a fost determinată atât de creșterea datoriei externe private, cu 725,6 milioane USD, cât și de avansul datoriei externe publice, cu 552,8 milioane USD. În consecință, raportul dintre datoria externă și Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale, până la 58,9% din PIB.

Potrivit BNM, datoria externă pe termen lung continuă să dețină cea mai mare pondere în total, respectiv 73,9%, chiar dacă aceasta a crescut într-un ritm mai lent, de 9,6%, comparativ cu finele anului 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un avans mult mai rapid, de 21,1%, ajungând să reprezinte 26,1% din totalul datoriei externe brute

La nivel structural, datoria externă publică a atins 4,87 miliarde USD, ceea ce reprezintă 42% din totalul datoriei externe, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut. Aproape întreaga datorie publică externă este pe termen lung și constă, în principal, din împrumuturi și alocări de Drepturi Speciale de Tragere.

În pofida creșterii accelerate a datoriei, BNM subliniază că finanțarea externă rămâne relativ avantajoasă, costurile fiind menținute la niveluri reduse. Rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST a coborât la 0,5%, un nivel considerat istoric scăzut.

Totodată, datele arată o diminuare de aproape trei ori a ratei de reînnoire a finanțării, ceea ce indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a efortului de deservire a datoriei existente. În acest context, scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung a fost estimată la 7,3 ani, în ipoteza menținerii nivelului actual al rambursărilor.

Principalii creditori externi ai statului rămân Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale, urmați de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și BERD, ceea ce confirmă dependența finanțării publice de instituțiile financiare internaționale.