VIDEO Viceguvernatorul BNM, despre credite și asigurări: Dorim ca oamenii să beneficieze de servicii mai calitative

Cea de-a patra ediție a podcastului „Dă sens banilor”, lansată astăzi, 20 iulie, aduce noutăți despre preluarea, din 1 iulie 2023, de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a reglementării celor două sectoare noi supravegheate anterior de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), creditarea nebancară și piața de asigurări, precum și informații utile despre împrumuturi și asigurări în condiții sigure.

De această dată, invitatul moderatoarei Liliana Barbăroșie este viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei responsabil de domeniul supravegherii, Constantin Șchendra.

Interviul se concentrează pe subiecte ce țin de provocările procesului de reglementare a pieței de asigurări și creditare nebancară, planul de acțiuni imediate ale noului supraveghetor și perspectivele guvernanței corporative a companiilor și diversificării de servicii pentru cetățeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Ne-am dori ca cetățeanul să nu simtă acest transfer. Deci ne dorim ca lucrurile să meargă exact așa cum au fost, adică polițele de asiguraresă fie emise, creditele să fie acordate exact cum au fost și când aceste entități erau în supravegherea CNPF-ului. Am reușit să transferăm toate bazele de date, softurile, exact pe data de 30 iunie la ora 12:00. Polițe se emit, totul este bine. Pe termen mediu și lung, bineînțeles, dorim ca cetățeanul să beneficieze de servicii mult mai calitative – să asigurăm că sistemul este unul rezilient și solid, astfel încât oamenii să aibă încredere în companiile de asigurări, dar și o diversificare a lor”, a menționat Constantin Șchendra.

În cadrul rubricii „Despre bani pe scurt”, viceguvernatorul BNM a explicat ce rol joacă organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce este și cum se află dobânda anuală efectivă (DAE), dar și la ce rate vă puteți împrumuta.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

Podcastul „Dă sens banilor” își propune să explice cu regularitate teme economice, într-un context în care crizele din ultimii ani au scos în evidență în mod repetat necesitatea fortificării educației financiare a cetățenilor Republicii Moldova.

#podcast #viceguvernator #da sens banilor #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.