Economiile moldovenilor se mută pe termen lung: depozitele în lei s-au majorat 46% într-un an

În luna august 2025, volumul depozitelor noi atrase la termen a însumat 4 281,4 milioane lei, în creștere cu 11,4% față de luna precedentă. Cele mai multe plasamente s-au făcut în moneda națională, care a avut o pondere de 72,3% din total, echivalentul a 3 094,3 milioane lei, în creștere cu 11,8% față de iulie. Depozitele în valută au totalizat 1 187,2 milioane lei, fiind cu 10,5% mai mari, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Rata medie la depozitele în lei a crescut cu 0,11 puncte procentuale, până la 4,92%, iar cea la depozitele în valută a urcat la 1,37%. Cele mai atractive au rămas depozitele cu maturitate între 2 și 5 ani (48,2% din total) și cele între 6 și 12 luni (26%).

Depozitele constituite de populație au ajuns la 3 302,5 milioane lei, în creștere cu 7,6% față de iulie. Moldovenii au preferat depozitele pe termen mediu: 48% pentru o perioadă de 2–5 ani și 32,8% pentru 6–12 luni. Comparativ cu august 2024, depozitele în lei ale persoanelor fizice au crescut cu 46,8%, în timp ce cele în valută – cu doar 3,4%. Rata medie la depozitele populației în lei a urcat la 5,28%, iar la cele în valută – la 1,27%.

Depozitele companiilor au constituit 975,6 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 31,9% față de luna precedentă. Cele în lei au urcat cu 37,9%, iar cele în valută – cu 12,6%. În comparație cu august 2024, s-au înregistrat însă scăderi importante: depozitele în lei ale persoanelor juridice s-au redus cu 12,7%, iar cele în valută – cu 27,8%. Dobânzile pentru firme au rămas modeste: 3,86% la depozitele în lei și 1,86% la cele în valută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #companii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.