Resuscitarea IMM-urilor, motorul dezvoltării economiei! Profitul a urcat la 27 miliarde de lei

Datele Biroului Național de Statistică arată că întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova au înregistrat o creștere semnificativă a profitului în anul 2022, înainte de impozitare. Conform raportului publicat la data de 27 iulie 2023, profitul total al acestor întreprinderi a crescut cu 9,7% față de anul precedent și a atins suma de 27 miliarde 088,8 milioane de lei.

Cea mai mare creștere a profitului s-a înregistrat în sectorul de comerț cu ridicata și cu amănuntul, unde întreprinderile au obținut un profit de 8,8 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere impresionantă de 19,5% în comparație cu anul 2021. Pe locul doi ca mărime a profitului se situează IMM-urile din domeniul agriculturii, silviculturii și pisciculturii, care au înregistrat un profit de 3,6 miliarde de lei, cu 1,5 ori mai puțin decât în anul precedent.

Domeniul transporturilor și depozitării a înregistrat și el o creștere semnificativă a profitului, ajungând la 2,33 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 2,5 ori față de anul anterior. În schimb, industria prelucrătoare a înregistrat o ușoară scădere a profitului, ajungând la 1,76 miliarde de lei, cu 2,2% mai puțin decât în 2021.

Pe de altă parte, întreprinderile care activează în domeniul profesional și tehnico-științific au obținut un profit de 1,72 miliarde de lei, în creștere cu 20,3% față de anul anterior. În sectorul TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor), profitul a înregistrat o creștere impresionantă de 26,1%, ajungând la 1,69 miliarde de lei.

În ciuda performanțelor pozitive înregistrate de majoritatea sectoarelor, sectorul de producere și furnizare a energiei termice și electrice, furnizare a gazelor naturale, furnizare a apei calde și aerului condiționat a înregistrat pierderi în valoare de 6,6 milioane de lei în anul 2022, comparativ cu un profit de 68 milioane de lei în anul precedent.

Cea mai mică valoare a profitului a fost înregistrată de IMM-urile din sectorul furnizării apei, curățeniei și gestionării deșeurilor, cu un total de 22,7 milioane de lei, în creștere cu 7,8 ori față de anul anterior.

Aceste date arată că majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova au reușit să înregistreze performanțe solide în anul 2022, sporind astfel contribuția lor la economia națională. Cu toate acestea, există și sectoare care au întâmpinat provocări și trebuie abordate în vederea asigurării unei dezvoltări sustenabile pe termen lung pentru întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #IMM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli trebuie extins și revizuit, iar Republica Moldova are nevoie de un mecanism de subvenționare a accizei la motorină, o actualizare urgentă a Legii Apelor și o intervenție fermă către Uniunea Europeană pentru liberalizarea permanentă a exporturilor de fructe. Acestea sunt doar câteva dintre propunerile-cheie lansate de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Afirmațiile economistului vin în contextul în care mediul de afaceri și-a expus prioritățile pentru politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2026 în cadrul unei ședințe recente a Agendei Naționale de Business.

TVA rambursabil pentru agricultori: măsura trebuie menținută și extinsă
Veaceslav Ioniță a reamintit că între 2009 și 2014 agricultorii moldoveni au beneficiat de un mecanism de rambursare a TVA. În contextul recentelor crize, Guvernul a relansat acest mecanism, însă actualul program expiră în iunie 2025. „Agricultorii cer ca mecanismul să fie prelungit și revizuit, deoarece nu toți au putut aplica în calitate de beneficiari. Cei acceptați au avut însă beneficii reale”, a declarat expertul.

Acciza la motorină – povară pentru agricultori, fără beneficii directe

Ioniță atrage atenția că în prezent, circa 80% din acciza pe produse petroliere este direcționată pentru reparația drumurilor, însă agricultorii care folosesc utilaje în câmp nu beneficiază direct de această infrastructură. „Este justificată cererea agricultorilor de a beneficia de un mecanism de restituire a accizei la motorină pentru a reduce costurile de producție”, a subliniat el.

Legea Apelor și irigațiile: între urgență și strategie

Economistul a insistat și asupra revizuirii Legii Apelor și elaborării unei strategii naționale de irigare până în 2030. „Din 13 miliarde de metri cubi de apă care intră anual în țară, se utilizează sub 0,4%. Republica Moldova este vulnerabilă în fața secetelor din cauza lipsei unui sistem performant de irigații”, a avertizat Ioniță, adăugând că o parte din sprijinul UE ar trebui orientat spre agricultură.

Pericolul restricționării exporturilor de fructe în UE

Un alt risc major semnalat de Ioniță este expirarea la 25 iunie 2025 a privilegiilor tarifare acordate prin Acordul de Asociere cu UE. „Este esențial ca Guvernul să negocieze de urgență prelungirea acestor termene. În caz contrar, circa 3.000 de antreprenori din sectorul fructelor vor fi afectați într-un moment în care exporturile generale sunt în scădere, iar cele de fructe în creștere”, a avertizat economistul.

Alerta privind industria zahărului: risc de colaps

Republica Moldova riscă să devină importator net de zahăr, atrage atenția Ioniță. „Suntem unica țară din regiune care nu acordă subvenții producătorilor de zahăr. În context de criză, trebuie limitat importul de zahăr pentru producătorii locali și aplicate măsuri anti-dumping, asemenea celor din UE. Altfel, vom pierde o industrie esențială și venituri bugetare importante”, a explicat analistul.

Contrabanda cu tutun: efectele reglementărilor neinspirate

Referindu-se la piața produselor din tutun, Ioniță a amintit că anul trecut contrabanda a explodat din cauza reglementărilor incoerente, afectând bugetul și sănătatea publică. Producătorii cer amânarea interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit, introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină și o legislație clară pentru aceste produse. Totodată, se solicită un calendar fiscal stabil pentru următorii trei ani.

Alte propuneri din partea mediului de afaceri

Sectorul plantelor medicinale și aromatice: Necesitatea unui program național dedicat, eliminarea blocajelor vamale și promovarea unui brand de țară pentru aceste produse. Piața serviciilor de taxi: Combaterea activității în zona gri (peste 30% din piață) și o tranziție echilibrată către liberalizarea pieței asigurărilor.

Infrastructura rutieră: Alocarea a 80% din accize pentru fondul rutier, ajustarea accizei la motorină și crearea unui mecanism de restituire pentru agricultori. Transportul feroviar: Separarea operatorului feroviar de expeditorii privați și crearea unei autorități de reglementare independente. „Aceste propuneri reflectă o nevoie acută de reforme sistemice și politici coerente. Dacă nu se intervine rapid și eficient, riscurile economice vor continua să se adâncească, în special pentru sectoarele strategice precum agricultura și exporturile”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#politica fiscală #accize #TVA