Cea mai mare economie trage un semnal de alarmă. Și-a pierdut ratingul de credit suveran păstrat timp de 20 de ani

02 Aug. 2023, 13:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Aug. 2023, 13:19 // Actual //  bani.md

Fitch Ratings a retras SUA ratingul de credit suveran de cel mai înalt nivel, criticând deficitul bugetar în creştere al ţării şi „eroziunea guvernanţei” care a dus la conflicte repetate privind limita de îndatorare în ultimele două decenii, scrie Bloomberg.

Agenţia de rating a redus scorul SUA cu un nivel, de la AAA la AA+, amintind de decizia luată în urmă cu mai bine de zece ani de S&P Global Ratings.

Reducerile de impozite şi noile iniţiative de cheltuieli, împreună cu multiplele şocuri economice, au umflat deficitul bugetar, în timp ce provocările pe termen mediu legate de creşterea costurilor rămân în mare parte nerezolvate.

„Retrogradarea ratingului Statelor Unite reflectă deteriorarea bugetară aşteptată în următorii trei ani, o datorie publică ridicată şi în creştere şi erodarea guvernanţei în raport cu omologii cu ratinguri ‘AA’ şi ‘AAA’ în ultimele două decenii”, au declarant reprezentanţii Fitch.

Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a reacţionat rapid la retrogradare, calificând-o drept „arbitrară” şi „depăşită”. Titlurile de trezorerie au crescut uşor în primele tranzacţii din Asia după anunţul Fitch, pe fondul cererii modeste de active refugiu.

„Decizia Fitch nu schimbă ceea ce americanii, investitorii şi oamenii din întreaga lume ştiu deja: că titlurile de trezorerie rămân principalul activ sigur din lume şi că economia americană este fundamental puternică”, a declarat Yellen.

Fitch a avertizat că ia în considerare reducerea ratingului de credit al naţiunii în luna mai, când parlamentarii democraţi şi republicani erau în dezacord cu privire la creşterea limitei de împrumut a naţiunii, iar Trezoreria SUA era la doar câteva săptămâni distanţă de a rămâne fără bani.

Cu toate că acea criză a fost în cele din urmă evitată, Fitch a declarat totuşi că disputele repetate privind limita de îndatorare şi rezoluţiile de ultimă oră au erodat încrederea în gestionarea finanţelor ţării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Comunicatul de marţi a atribuit, de asemenea, retrogradarea la creşterea rapidă a datoriei ţării, care, potrivit previziunilor Fitch, va ajunge la 118% din produsul intern brut până în 2025, de peste două ori şi jumătate mai mare decât media „AAA” de 39,3%.

Compania de rating estimează că raportul datorie/PIB va creşte şi mai mult pe termen lung, ceea ce va spori vulnerabilitatea SUA la viitoarele şocuri economice.

Mai mulţi comentatori economici au fost surprinşi de această veste. Mohamed El-Erian, consilier economic principal la Allianz SE şi editorialist la Bloomberg Opinion, a declarat pe reţelele de socializare că a fost nedumerit de „multe aspect” ale anunţului, inclusiv de momentul ales.

„Statele Unite se confruntă cu provocări fiscale serioase pe termen lung. Dar decizia unei agenţii de rating de credit de a retrograde SUA, în condiţiile în care economia pare mai puternică decât se aştepta, este bizară şi ineptă” a declarat fostul secretar al Trezoreriei Larry Summers într-o postare similară.

16 Nov. 2026, 12:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a evitat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor cu privire la emisiunile corporative (atragerea unui împrumut de la pe piața de capital n.a), în condițiile în care în vara anului curent compania a creditat statul cu 361 de milioane de lei. Întrebat de ce societatea intenționează să se împrumute de pe piața de capital, după ce anterior a investit sume importante în titluri de stat, Buzatu le-a cerut reprezentanților presei să transmită întrebările în scris.

„Orice întrebări, dacă mai aveți suplimentar, vă rog frumos să ne scrieți”, a răspuns Buzatu, fără să ofere explicații pe fondul subiectului.

Jurnaliștii au încercat să afle cum se explică intenția Energocom de a emite obligațiuni corporative, în condițiile în care compania a plasat anterior bani în valori mobiliare de stat. Întrebările au vizat inclusiv o eventuală legătură dintre aceste operațiuni financiare și tariful la gazele naturale, însă directorul nu a oferit un răspuns concret în schimbul de replici dintre acesta și jurnalist.

Subiectul apare după ce s-a aflat că Energocom a investit 361 de milioane de lei în valori mobiliare de stat în primul semestru al anului 2026, fără ca societatea să facă publice detalii privind maturitatea instrumentelor financiare și randamentele obținute.

Anterior, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, Buzatu a confirmat efectuarea unor plasamente temporare, dar a refuzat să precizeze pentru ce perioadă au fost investiți banii și ce dobânzi a încasat compania.

„Am făcut acest plasament temporar”, a declarat atunci șeful Energocom, precizând că este vorba despre perioade scurte.

Întrebat despre durata exactă a investițiilor, acesta a invocat caracterul intern al operațiunilor financiare.

„Cu referire la aspectele respective, eu nu vă pot comunica lucrurile astea. Sunt chestii trezoreriale, interne”, a explicat Buzatu.

Întrebările privind gestionarea resurselor financiare ale Energocom apar într-un context sensibil pentru consumatori, după ce compania a solicitat majorarea tarifului reglementat la gazele naturale de la 14,41 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.

Totodată, Energocom a anunțat semnarea unui memorandum pentru explorarea posibilității de a emite obligațiuni corporative. Compania a precizat anterior că eventuala finanțare ar urma să fie destinată diversificării surselor de capital și susținerii proiectelor investiționale, nu achiziției de gaze naturale, și că inițiativa nu ar avea impact asupra tarifelor.

Discuțiile despre transparența financiară a companiei vin și pe fundalul veniturilor conducerii Energocom. Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Eugeniu Buzatu a încasat aproape 1,2 milioane de lei din salariu, sporuri și premii, la care s-au adăugat aproximativ 36.000 de lei în diurne și peste 14.000 de lei în tichete de masă.