Ţara din inima Europei care intră în război deschis cu băncile şi introduce o taxă pe profit pentru creditori

Cabinetul premierului italian Giorgia Meloni a aprobat o taxă surpriză pe „profiturile suplimentare” ale băncilor în acest an, scrie Bloomberg.

Taxa a fost strecurată într-un pachet uriaş de măsuri care afectează totul de la licenţe de taxi la investiţii străine. Taxa ar putea aduce peste 2 miliarde de euro în visteria statului, potrivit Ansa newswire.

Italia a convenit să taxeze „40% din profiturile suplimentare de miliarde de euro ale băncilor” pentru 2023, care urmează să finanţeze reduceri de taxe şi sprijin pentru creditele ipotecare pentru primii proprietari conform vicepremierului Matteo Salvini la o conferinţă de presă la Roma, unde a apărut fără Meloni.

Mişcarea neaşteptată a avut loc în timpul ultimei şedinţe de cabinet a lui Meloni înainte ca Parlamentul să intre in vacanţă. Anunţul a fost lăsat pe seama lui Salvini, liderul partidului Liga şi cel mai vocal membru al coaliţiei de guvernare pe probleme populiste.

Marţi, guvernul lui Meloni s-a grăbit să arate cu degetul spre Banca Centrală Europeană, pe care a criticat-o în mod constant în legătură cu deciziile privind dobânzile.

„Spunem de luni de zile că BCE a greşit când a crescut ratele şi aceasta este o consecinţă inevitabilă”, a declarat Antonio Tajani, de asemenea vicepremier, pentru Corriere della Sera.

Acţiunile băncilor italiene vor fi în centrul atenţiei în urma acestei măsuri venite peste noapte. Contractele futures pentru indicele de referinţă FTSE MIB au scăzut cu 1,3%, în timp ce acţiunile creditorului UniCredit SpA au scăzut cu 3,6% pe Tradegate faţă de închiderea de luni.

Profitul băncilor italiene a urcat în primul semestru, deoarece creşterea ratelor dobânzilor a stimulat veniturile din creditare. Luna trecută, Intesa Sanpaolo SpA şi UniCredit şi-au majorat ţintele de business pentru întregul an pentru al doilea trimestru consecutiv, pe fondul înăspririi rapide a politicii Băncii Centrale Europene.

Meloni a folosit ultima şedinţă a cabinetului pentru a ratifica diverse puncte de lucru neterminate.

O parte a legislaţiei se referă la transferul de tehnologie în străinătate. Aceasta oferă guvernului puteri suplimentare pentru a controla ce poate fi mutat în domeniul inteligenţei artificiale, al semiconductorilor, al securităţii cibernetice, al aerospaţialului şi al energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#meloni #țară #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.