Frauda de la Eximbank cu prejudiciu de milioane: BNM spune că monitorizează sistemul bancar

O parte din bunurile BC „Eximbank Gruppo Veneto bank” și a companiei afiliate Trevcons Grup” SRL vor fi puse sub sechestru după ce două persoane fizice Boris Untu, Alexei Damaschin, dar și a companiei SRL „INVIZIBIL” au fost prejudiciate. CNA a confirmat pentru BANI.MD că există o asemenea delegație la instituție.

Redacția BANI.MD a adresat mai multe întrebări Băncii Naționale a Moldovei cu privire la Eximbank.

1.Cum comentează BNM instituirea sechestrului instituit de ARBI asupra bunurilor de peste 100 de milioane de lei a Eximbank și a companiei afiliate Trevcons Grup” SRL urmare a prejudiciului cauzat a două persoane fizice Boris Untu, Alexei Damaschin, dar și a companiei SRL „INVIZIBIL”?

2.Cum explică BNM despre implicarea Eximbank în dosarul de fraudă a subiecților menționați mai sus?

3.Ce va întreprinde BNM?

Într-un răspuns scurt, banca centrală spune:

„Banca Națională, în calitate de autoritate de supraveghere bancară, monitorizează situația din sectorul bancar al Republicii Moldova. Regimul de administrare specială, existentă anterior în legislație și înlocuită în legislația actuală cu termenul de intervenție timpurie, nu este instituit la nicio bancă din Republica Moldova, toate băncile continuând să activeze în regim normal”, se arată în mesajul BNM.

”EXIMBANK și Trevcons-Grup, implicate în deposedarea activelor”

În data de 12 iunie 2023, Procuratura Anticorupție a recunoscut „EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și SRL „Trevcons-Grup” în calitate de părți implicate în cadrul infracțiunii de deposedare a activelor.

„EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și SRL „Trevcons-Grup”, au fost implicate direct la comiterea infracțiunilor investigate, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03.11.2020 ș.a. s-a stabilit că, „ …Î.C.S. „Trevcons Grup” SRL este controlată 100% din părțile sociale de către Banca „Veteo Banca”, care deține și poziție de control în cadrul BC „Eximbank Gruppo Veneto”, acuzată de cauzarea de prejudicii intimatei SRL „Serhan-Com” prin transferul defectuos a dreptului de proprietate în cadrul unei licitații publice cu un singur participant …”, organul de urmărire penală constată necesitatea recunoașterii BC „EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și SRL „Trevcons-Grup” în calitate de părți civilmente responsabile”, se arată în ordonanța Procuraturii Anticorupție.

BANI.MD a scris anterior că povestea începe în anul 2008 și până în prezent când mai multe persoane, acționând în interes material, au pus în aplicare un plan de dobândire ilicită a bunurilor SRL „INVIZIBIL”, prin urmărirea, preluarea bunurilor în contul creditului din 07.04.2008 către BC „EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și vânzarea bunurilor prin licitații trucate, la preț diminuat față de cel de piață, urmărind și pretinzând transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului din str. Vasile Alecsandri 105 mun. Chișinău în contul unor pretinse datorii în sumă de 38,5 milioane de lei și a dobânzilor e întârziere în sumă de 3,5 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eximbank #BNM #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi