Stăpânii zonei euro au greşit, iar nota de plată va fi achitată de toate economiile europene

08 Aug. 2023, 13:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Aug. 2023, 13:47 // Actual //  bani.md

Cei mai importanţi factori de decizie politică riscă să arunce Europa în recesiune, într-una din ceea poate fi catalogată drept cea mai mare lovitură data economiei regiunii pe fondul deciziilor unor instituţii cheie precum BCE, scrie Bloomberg.

Combinaţia dintre ratele dobânzilor mai mari şi o nouă politică restrictive privind  cheltuielile publice ameninţă să blocheze expansiunea economică şi să crească riscul unei recesiuni dure.

Pe fondul costurilor de împrumut din ce în ce mai mari, care vor impacta şi anul 2024, economia Europei s-ar putea contracta cu 3,8%. În funcţie de preţurile energiei, eliminarea măsurilor de sprijin a gospodăriilor, micilor intreprinderi şi afaceri, ar putea duce la o contracţie şi mai severă de 5%.

Această dublă lovitură pentru creşterea economică reflectă efectele negative ale rundelor de majorare a ratei dobânzii dirijate de BCE, la care se adaugă o iminentă restrângere a cheltuieilor, unde Germania a dat tonul.

Combinaţia dintre ratele ridicate şi guvernele cu posibilităţi limitate de a sprijini expansiunea economică riscă să blocheze zona euro într-o menghină.

„Există pericolul ca rezistenţa de care a dat dovadă până acum economia să provoace oarecare mulţumire, iar austeritatea şi continuarea politicii de înăsprire monetară să provoace haos pentru că nu vor veni brusc, ci vor avea efecte în timp. Până atunci, există şanse mari ca guvernele să nu poată face mare lucru pentru a stabiliza activitatea economică”, a declarant Jamie Rush de la Bloomberg Economics.

În timp ce analiştii se uită cu optimism către cazul Rezervei Federale unde anticipează acum o aterizare uşoară pentru economia SUA, criza care apasă asupra zonei euro, evidenţiată de calculele lor, indică o diminuare a perspectivelor unui rezultat similar pentru Europa.

Impactul ar putea depăşi ciclul anterior de înăsprire de dinaintea crizei financiare mondiale şi ar putea rivaliza cu consecinţele crizei datoriilor suverane de acum zece ani.

Dilema cu care se confruntă BCE şi ministerele de finanţe este dacă economia este suficient de robustă pentru a susţine această presiune fără o recesiune, într-un moment în care niciuna dintre părţile implicate în mixul de politici nu se confruntă în mod deschis cu această perspectivă.

Economiile europene se confruntă cu o problemă destul de complexă: costurile de împrumut din ce în ce mai mari, care ar putea să se menţină în viitorul apropiat, şi eliminarea măsurilor de sprijin oferite anterior de guverne, la care se adaugă şi problema inflaţiei.

După ce a fost criticată pentru că a început cu întârziere procesul de înăsprire a politicii monetare, BCE este deja în vizorul politicienilor pentru problemele pe care încep să le provoace creşterile de rate.

Până în prezent, economia s-a dovedit rezistentă în faţa mai multor runde de înăsprire şi a retragerii treptate a măsurilor de finanţare guvernamentală oferite în timpul crizei energetice.

Zona euro a evitat o recesiune în timpul iernii şi apoi şi-a revenit în al doilea trimestru, desi nu în mod complet, deoarece Germania a stagnat, iar Italia s-a contractat economic.

Cel mai sumbru semnal a fost dat chiar de şeful BCE, Christine Lagarde, care după ce a pus pe pauză temporar politica de înăsprire monetară, a recunoscut că perspectivele economice al regiunii s-au deteriorat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.