Republica Moldova a înecat Belarusul și Georgia în băutură! Exporturi de milioane de litri de vin în vrac

Moldova este un jucător important în comerțul global cu vin în vrac. Se situează pe locul a 12-a țară exportatoare de vin în vrac și pe locul al doilea în Europa de Est, după Ungaria, potrivit datelor WORLD BULK WINE.

În 2022, Moldova a exportat vin vrac la cel mai mare preț mediu de când sunt contabilizate datele: la 68 de cenți USD pe litru (+13,5%), în ciuda faptului că ne comparăm deja cu un 2021 bun, în care prețul mediu a crescut considerabil. Dintre primele 11 piețe primare, al căror total a reprezentat aproape 100% din exporturile de vin în vrac ale Moldovei, doar trei țări și-au scăzut prețul anul trecut: Franța, Polonia și, într-o măsură mai mică, Cehia.

În 2022, prețul său mediu a crescut cu 13,5%, ajungând la 68 de cenți pe litru, adică cea mai mare cifră din ultimii ani. Doar în 3 din primele 11 piețe majore ale sale țara s-a vândut la prețuri mai mici.

Într-un an de inflație ridicată și de mare incertitudine economică, exporturile de vin vrac ale Moldovei au scăzut cu 17,2% din volum, ajungând la 55,8 milioane de litri. Totuși, din punct de vedere valoric, scăderea a fost mult mai mică: cifra de afaceri a scăzut cu 6%, în valoare de 37,8 milioane de dolari, datorită reevaluării menționate mai sus. În ultimii câțiva ani, Moldova și-a pierdut relevanța în comerțul global cu vin în vrac, deși continuă să fie un jucător foarte important: Moldova a închis anul 2022 ca a 12-a țară exportatoare de vin în vrac și pe locul doi în Europa de Est, chiar în spatele Ungariei.

Belarus a câștigat o cotă de piață primară din punct de vedere valoric, din moment ce exporturile Moldovei către această țară au crescut cu 17,5%

Belarus s-a consolidat ca piață primară pentru vinul vrac moldovenesc din punct de vedere al valorii, însumând aproape 20 de milioane de dolari (+17,5%): aceasta a fost cea mai bună cifră din ultimii trei ani, în ciuda unei scăderi în ceea ce privește volumul.

Din punct de vedere valoric, Belarus a redus din încetinirea globală și s-a consolidat ca piață primară pentru vinul vrac din Moldova, în valoare de 19,8 milioane de dolari (+17,5%), adică 50% din totalul vinului facturat de Moldova; aceasta a fost cea mai bună cifră din ultimii trei ani. Cu toate acestea, volumul exportat către Belarus a scăzut cu 10,6%, reprezentând 29,4 milioane litri; acest declin ar putea fi un efect secundar din cauza sancțiunilor comerciale impuse Belarusului și Rusiei în 2022, după invazia militară a Ucrainei de către Rusia. Prețul mediu de vânzare către Belarus a crescut cu peste 30%, trecând de la 51 de cenți pe litru la 67 de cenți/litru.

Legea vinului din Rusia împotriva importurilor de vin în vrac a afectat vânzările Moldovei către această țară.

În ceea ce privește exporturile moldovenești de vin în vrac pe piața rusă, în ultimii doi ani, vânzările către Federația Rusia sunt sub jumătate de milion de litri, deși Rusia era o destinație extrem de relevantă pentru vinul vrac moldovenesc (19,6 milioane de litri vânduți în 2019). Această scădere se datorează nu doar războiului, ci în principal Legii vinului adoptată de Federația Rusă în iunie 2020, care limitează importul de vin străin în vrac, cu scopul de a stimula producția internă insuficientă.

Mai mult, în timp ce vânzările către Georgia au scăzut ușor, această țară se situează din nou ca a doua piață, reprezentând 13,5 milioane de litri (-8,2%) și însumând 8,1 milioane de dolari (-5,8%), la un preț mediu de 60 de cenți pe litru. (+2,5%), care este cel mai mare din 2018. Exporturile către Regatul Unit au scăzut cu peste 30%, reprezentând 4,7 milioane de litri și însumând 3,8 milioane de dolari, dar aceste cifre vin după câțiva ani foarte pozitivi. Marea Britanie rămâne a treia destinație pentru vinul moldovenesc în vrac, urmată de România, care a însumat 2,1 milioane de litri (-17,7%) și a însumat 1,8 milioane de dolari (-10,8%). Republica Cehă s-a clasat pe poziția a cincea destinație. Exporturile către această țară au scăzut cu peste 30% față de 2021.

Moldova și-a crescut substanțial vânzările de vin în vrac către Franța, care este deja a șasea piață

Exporturile către Franța au crescut în 2022 și, pentru al doilea an consecutiv Franța este a șasea piață, cu 1,12 milioane de litri. Germania a urcat mai multe poziții în clasament, deoarece exporturile în această țară au crescut exponențial. Cu toate acestea, în cazul Germaniei, și spre deosebire de Franța, nu este vorba de creștere, ci mai degrabă de o redresare parțială în urma scăderii severe înregistrate în 2021.

Moldova a înregistrat o reducere drastică a vânzărilor către Polonia, Letonia și Ucraina. Între timp, Țările de Jos au trecut de la a șaptea poziție în 2021 (importând 1,4 milioane de litri) la nimic în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vrac #vin #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a anunțat sancționarea Fondului Rus pentru Investiții Directe (RFPI), considerat principalul fond suveran al Federației Ruse și un instrument-cheie în strategia economică a președintelui Vladimir Putin. Măsura vine în cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni, adoptat ca răspuns la continuarea agresiunii ruse în Ucraina.

Potrivit unui comunicat publicat vineri de Consiliul European, UE a introdus pe lista sancțiunilor nu doar fondul propriu-zis, ci și toate filialele, sub-fondurile și companiile sale afiliate, precum și persoanele și entitățile care oferă servicii financiare și investiționale acestuia. Orice operațiune cu aceste structuri a devenit interzisă pentru rezidenții UE.

În plus, Uniunea lansează un mecanism pentru a extinde sancțiunile asupra oricărei companii în care RFPI a investit. Conform datelor oficiale ale fondului, acesta a plasat până în prezent aproape 2 trilioane de ruble în economie.

Fondat în 2011 cu un capital de 10 miliarde de dolari și desemnat „fond suveran” al Rusiei în 2016, RFPI a pretins că a atras peste 40 de miliarde de dolari în investiții străine. Printre proiectele în care a fost implicat se numără acțiuni în companii precum Magnit, Polius, Fosagro, dar și mari proiecte de infrastructură ale Kremlinului – podul feroviar cu China, terminalul portuar Ust-Luga, construcția centurii Moscovei și chiar crearea vaccinului Sputnik V.

Fondul este condus de Kirill Dmitriev, în vârstă de 49 de ani, un personaj apropiat de Putin. Soția sa, Natalia Popova, este asociată și prietenă apropiată cu Ekaterina Tihonova, fiica cea mică a liderului de la Kremlin. Potrivit The Insider, Dmitriev are acces direct la președinte, fiind descris drept „unul dintre cei mai eficienți intermediari” ai elitei ruse.

În 2025, Putin l-a inclus în grupul de negociatori desemnați pentru relansarea relațiilor economice cu administrația Trump din SUA.

Prin această măsură, UE urmărește să restricționeze și mai dur accesul Rusiei la piețele financiare internaționale și la valută străină, se arată în comunicatul oficial.

În același pachet de sancțiuni, Bruxellesul a inclus 22 de bănci rusești, interzicând complet operațiunile cu instituțiile financiare deconectate anterior de la SWIFT. Pentru prima dată, două bănci chineze care facilitau comerțul cu Rusia au fost incluse în sancțiuni, alături de peste 100 de petroliere din „flota-fantomă” a Kremlinului, precum și de companii din China, Turcia și Hong Kong, acuzate că au ajutat Moscova să ocolească restricțiile.

„Reducem și mai mult bugetul militar al Kremlinului și blocăm accesul la finanțare al băncilor rusești”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, numind acest pachet „unul dintre cele mai puternice de la începutul războiului”.

UE își reafirmă angajamentul de a spori costurile agresiunii pentru Rusia, astfel încât oprirea războiului să devină singura opțiune pentru Moscova.