Republica Moldova a înecat Belarusul și Georgia în băutură! Exporturi de milioane de litri de vin în vrac

Moldova este un jucător important în comerțul global cu vin în vrac. Se situează pe locul a 12-a țară exportatoare de vin în vrac și pe locul al doilea în Europa de Est, după Ungaria, potrivit datelor WORLD BULK WINE.

În 2022, Moldova a exportat vin vrac la cel mai mare preț mediu de când sunt contabilizate datele: la 68 de cenți USD pe litru (+13,5%), în ciuda faptului că ne comparăm deja cu un 2021 bun, în care prețul mediu a crescut considerabil. Dintre primele 11 piețe primare, al căror total a reprezentat aproape 100% din exporturile de vin în vrac ale Moldovei, doar trei țări și-au scăzut prețul anul trecut: Franța, Polonia și, într-o măsură mai mică, Cehia.

În 2022, prețul său mediu a crescut cu 13,5%, ajungând la 68 de cenți pe litru, adică cea mai mare cifră din ultimii ani. Doar în 3 din primele 11 piețe majore ale sale țara s-a vândut la prețuri mai mici.

Într-un an de inflație ridicată și de mare incertitudine economică, exporturile de vin vrac ale Moldovei au scăzut cu 17,2% din volum, ajungând la 55,8 milioane de litri. Totuși, din punct de vedere valoric, scăderea a fost mult mai mică: cifra de afaceri a scăzut cu 6%, în valoare de 37,8 milioane de dolari, datorită reevaluării menționate mai sus. În ultimii câțiva ani, Moldova și-a pierdut relevanța în comerțul global cu vin în vrac, deși continuă să fie un jucător foarte important: Moldova a închis anul 2022 ca a 12-a țară exportatoare de vin în vrac și pe locul doi în Europa de Est, chiar în spatele Ungariei.

Belarus a câștigat o cotă de piață primară din punct de vedere valoric, din moment ce exporturile Moldovei către această țară au crescut cu 17,5%

Belarus s-a consolidat ca piață primară pentru vinul vrac moldovenesc din punct de vedere al valorii, însumând aproape 20 de milioane de dolari (+17,5%): aceasta a fost cea mai bună cifră din ultimii trei ani, în ciuda unei scăderi în ceea ce privește volumul.

Din punct de vedere valoric, Belarus a redus din încetinirea globală și s-a consolidat ca piață primară pentru vinul vrac din Moldova, în valoare de 19,8 milioane de dolari (+17,5%), adică 50% din totalul vinului facturat de Moldova; aceasta a fost cea mai bună cifră din ultimii trei ani. Cu toate acestea, volumul exportat către Belarus a scăzut cu 10,6%, reprezentând 29,4 milioane litri; acest declin ar putea fi un efect secundar din cauza sancțiunilor comerciale impuse Belarusului și Rusiei în 2022, după invazia militară a Ucrainei de către Rusia. Prețul mediu de vânzare către Belarus a crescut cu peste 30%, trecând de la 51 de cenți pe litru la 67 de cenți/litru.

Legea vinului din Rusia împotriva importurilor de vin în vrac a afectat vânzările Moldovei către această țară.

În ceea ce privește exporturile moldovenești de vin în vrac pe piața rusă, în ultimii doi ani, vânzările către Federația Rusia sunt sub jumătate de milion de litri, deși Rusia era o destinație extrem de relevantă pentru vinul vrac moldovenesc (19,6 milioane de litri vânduți în 2019). Această scădere se datorează nu doar războiului, ci în principal Legii vinului adoptată de Federația Rusă în iunie 2020, care limitează importul de vin străin în vrac, cu scopul de a stimula producția internă insuficientă.

Mai mult, în timp ce vânzările către Georgia au scăzut ușor, această țară se situează din nou ca a doua piață, reprezentând 13,5 milioane de litri (-8,2%) și însumând 8,1 milioane de dolari (-5,8%), la un preț mediu de 60 de cenți pe litru. (+2,5%), care este cel mai mare din 2018. Exporturile către Regatul Unit au scăzut cu peste 30%, reprezentând 4,7 milioane de litri și însumând 3,8 milioane de dolari, dar aceste cifre vin după câțiva ani foarte pozitivi. Marea Britanie rămâne a treia destinație pentru vinul moldovenesc în vrac, urmată de România, care a însumat 2,1 milioane de litri (-17,7%) și a însumat 1,8 milioane de dolari (-10,8%). Republica Cehă s-a clasat pe poziția a cincea destinație. Exporturile către această țară au scăzut cu peste 30% față de 2021.

Moldova și-a crescut substanțial vânzările de vin în vrac către Franța, care este deja a șasea piață

Exporturile către Franța au crescut în 2022 și, pentru al doilea an consecutiv Franța este a șasea piață, cu 1,12 milioane de litri. Germania a urcat mai multe poziții în clasament, deoarece exporturile în această țară au crescut exponențial. Cu toate acestea, în cazul Germaniei, și spre deosebire de Franța, nu este vorba de creștere, ci mai degrabă de o redresare parțială în urma scăderii severe înregistrate în 2021.

Moldova a înregistrat o reducere drastică a vânzărilor către Polonia, Letonia și Ucraina. Între timp, Țările de Jos au trecut de la a șaptea poziție în 2021 (importând 1,4 milioane de litri) la nimic în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vrac #vin #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.