Exporturile Chinei s-au prăbuşit în luna iulie, înregistrând o scădere de 14,5% faţă de anul trecut

Exporturile au scăzut cu 14,5% faţă de aceeşi perioadă a anului trecut, conform datelor oficiale, cea mai abruptă scădere de la începutul pandemiei în februarie 2020. Totodată, importurile au scăzut cu 12,4%.

Slăbiciunea activităţii de comerţ internaţional este un subiect cheie pentru decidenţii politici din Beijing, care trebuie să rezolve şi problemele legate de piaţa imobiliară, respectiv scăderea cererii.

Scăderea neaşteptat de severă a importurilor din iulie a demonstrat, de asemenea, o reducere semnificativă a consumului, la aproape un an de la eliminarea restricţiilor anti Covid.

„Datele despre importuri au fost destul de proaste”, a declarat Julian Evans-Pritchard, head of China economics la Capital Economics.

Guvernul preşedintelui Xi Jinping a stabilit un obiectiv prudent de creştere cu 5% în acest an, cea mai scăzută ţintă din ultimele decenii. În cel de-al doilea trimestru, economia a crescut cu 6,3% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când Shanghai şi alte oraşe mari au fost în lockdown, creşterea fiind doar de 0,8% în termeni trimestriali, scrie Ziarul Financiar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scadere #export #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va aloca circa 129,34 milioane de lei în perioada 2026–2030 pentru reducerea riscurilor provocate de secetă, inundații, ploi torențiale, grindină, incendii, alunecări de teren și alte fenomene naturale. Măsurile sunt prevăzute în proiectul Programului național de reducere a riscurilor de dezastre naturale, elaborat de Ministerul Mediului.

Programul cuprinde 40 de acțiuni și 14 obiective specifice. Printre principalele măsuri se numără elaborarea și actualizarea hărților digitale ale zonelor de risc, dezvoltarea sistemelor de monitorizare și avertizare timpurie, îmbunătățirea gestionării resurselor de apă, protejarea pădurilor, precum și pregătirea autorităților și populației pentru situații de urgență.

Până în 2030, principalele riscuri naturale și biologico-sociale ar urma să fie reprezentate prin hărți digitale și date spațiale integrate într-un sistem național. Autoritățile intenționează, de asemenea, să organizeze exerciții de alertare și să îmbunătățească viteza cu care avertismentele sunt transmise în cazul unor situații de risc.

Măsuri vor fi aplicate și în cel puțin 10 raioane vulnerabile, unde vor fi organizate activități de prevenire și pregătire pentru situații de urgență. Programul prevede minimum 10 activități locale anual și instruirea a cel puțin 500 de persoane. Separat, minimum 200 de angajați ai instituțiilor responsabile urmează să beneficieze de pregătire profesională în domeniul reducerii riscurilor de dezastre.

Potrivit datelor incluse în proiect, în perioada 2010–2024, în Republica Moldova au fost înregistrate 4 303 situații excepționale, dintre care 1 329 au fost de origine naturală și 109 – biologico-socială. Dezastrele naturale au generat aproape 99% din totalul pagubelor materiale raportate. Pierderile directe au depășit 23 de miliarde de lei, iar numai în 2024 au constituit 4,69 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,5% din PIB.

Cele mai frecvente fenomene naturale au fost ploile torențiale, grindina și vânturile puternice, care au reprezentat 66% din cazuri. Seceta a constituit doar aproximativ 1% din numărul evenimentelor naturale, însă generează peste 70% din pierderile economice provocate de fenomenele analizate.

În 2020, seceta a redus producția agricolă cu peste 26% și a provocat pagube de aproximativ 5,9 miliarde de lei, echivalentul a 3,3% din PIB. În 2022, pierderile au ajuns la circa 4,9 miliarde de lei, iar în 2024 – la aproximativ 3,8 miliarde de lei. În 2012, seceta a afectat peste 360.000 de hectare de culturi agricole, iar pierderile directe au fost estimate la 1,25 miliarde de lei.

Costul total al programului este estimat la 129,339 milioane de lei, însă cea mai mare parte a finanțării depinde de sprijinul extern. Doar 12,97 milioane de lei, circa 10%, sunt acoperite din bugetul de stat, în timp ce 97,824 milioane de lei, aproximativ 76%, urmează să provină din asistență externă. Pentru alte 18,545 milioane de lei, circa 14%, sursele de finanțare nu au fost încă identificate.

Cele mai mari cheltuieli sunt planificate pentru 2026 – 70,876 milioane de lei, iar pentru 2027 sunt estimate alte 32,024 milioane de lei.