China își începe declinul. A luat-o pe urmele Japoniei

Deflația, la fel de periculoasă ca inflația

Prețurile au scăzut ultima dată în februarie 2021 și au continuat să scadă timp de câteva luni, semnalizând că economia Chinei nu s-a redresat suficient de bine după pandemie și se îndreaptă spre deflație.

Deflația înseamnă când prețurile scad în loc să crească, spre deosebire de inflație care aduce creșteri de prețuri. Ambele pot fi periculoase pentru economie. Inflația mare poate afecta negativ economia, dar nici deflația, adică scăderea prețurilor, nu e benefică. Când prețurile scad, oamenii așteaptă să cumpere mai târziu pentru că cred că vor găsi prețuri mai mici.

Or, la nivelul întregii economii, această așteptare implică mai puțină activitate economică, mai puține venituri obținute și distribuite de către producători și vânzători și o creștere economică mai redusă, scrie profesorul Silviu Cerna.

Economia Japoniei s-a confruntat și ea cu deflația

Dacă economia intră în deflație, atunci este posibil ca guvernul să fie nevoit să ofere mai multe ajutoare pentru a stimula activitățile economice. În același timp, cei care iau decizii se confruntă și cu o încetinire în sectorul imobiliar și cu scăderea comerțului.

Datele furnizate de autoritățile din China au arătat că exporturile din luna iulie au scăzut cu 14,5% în comparație cu anul anterior, înregistrând astfel cea mai mare scădere bruscă de la începutul pandemiei.

Guvernul Chinei a sperat că rata medie a creșterii prețurilor, ceea ce numim inflație, va fi de 3% în 2023. Dar situația a arătat că există o diferență din ce în ce mai mare între ce sperau oficialii și cum stau lucrurile în realitate.

Un exemplu de țară care a trăit o lungă perioadă de stagnare economică din cauza deflației este Japonia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.