China își începe declinul. A luat-o pe urmele Japoniei

China își începe declinul, luând-o pe urmele Japoniei, cu scădere a populației și deflație.

Declinul Chinei a început în momentul în care economia imensei dictaturi comuniste a pășit în teritoriul deflaționist după ce indicele prețurilor de consum a înregistrat o contracție pentru prima dată în ultimii doi ani, subliniind provocările cu care se confruntă autoritățile în eforturile lor de a revigora consumul.

Indicele prețurilor de consum a înregistrat o scădere de 0,3% în comparație cu iulie 2022, similar cu declinul din luna anterioară, în timp ce prețurile la nivel de producție au înregistrat o scădere de 4,4% în luna iulie.

Deflația, la fel de periculoasă ca inflația

Prețurile au scăzut ultima dată în februarie 2021 și au continuat să scadă timp de câteva luni, semnalizând că economia Chinei nu s-a redresat suficient de bine după pandemie și se îndreaptă spre deflație.

Deflația înseamnă când prețurile scad în loc să crească, spre deosebire de inflație care aduce creșteri de prețuri. Ambele pot fi periculoase pentru economie. Inflația mare poate afecta negativ economia, dar nici deflația, adică scăderea prețurilor, nu e benefică. Când prețurile scad, oamenii așteaptă să cumpere mai târziu pentru că cred că vor găsi prețuri mai mici.

Or, la nivelul întregii economii, această așteptare implică mai puțină activitate economică, mai puține venituri obținute și distribuite de către producători și vânzători și o creștere economică mai redusă, scrie profesorul Silviu Cerna.

Economia Japoniei s-a confruntat și ea cu deflația

Dacă economia intră în deflație, atunci este posibil ca guvernul să fie nevoit să ofere mai multe ajutoare pentru a stimula activitățile economice. În același timp, cei care iau decizii se confruntă și cu o încetinire în sectorul imobiliar și cu scăderea comerțului.

Datele furnizate de autoritățile din China au arătat că exporturile din luna iulie au scăzut cu 14,5% în comparație cu anul anterior, înregistrând astfel cea mai mare scădere bruscă de la începutul pandemiei.

Guvernul Chinei a sperat că rata medie a creșterii prețurilor, ceea ce numim inflație, va fi de 3% în 2023. Dar situația a arătat că există o diferență din ce în ce mai mare între ce sperau oficialii și cum stau lucrurile în realitate.

Un exemplu de țară care a trăit o lungă perioadă de stagnare economică din cauza deflației este Japonia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#declin #populație #Japonia #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.