Catastrofele naturale au provocat pagube estimate la 120 de miliarde de dolari în primul semestru din 2023

09 Aug. 2023, 16:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Aug. 2023, 16:21 // Actual //  bani.md

Valoarea pagubelor provocate de catastrofele naturale la nivel mondial a scăzut uşor în primul semestru, până la 120 de miliarde de dolari (109 miliarde de euro), potrivit unei estimări publicate miercuri de grupul elveţian de reasigurări Swiss Re, informează AFP.

Catastrofa cea mai costisitoare în prima jumătate a acestui an a fost cutremurul din Turcia şi Siria, a precizat Swiss Re. Potrivit unei estimări preliminare a Băncii Mondiale, pagubele economice provocate de acest cutremur au fost evaluate la 34 de miliarde de dolari, în timp ce potrivit calculelor Swiss Re cheltuielile pentru companiile de asigurări sunt estimate la 5,3 miliarde de dolari.

Însă aşa-numitele catastrofe naturale secundare, spre deosebire de marile catastrofe precum cutremurele sau cicloanele tropicale, au fost cele care au dus la creşterea cheltuielilor pentru asiguratori.

Valoarea pagubelor provocate de catastrofele naturale a fost mai mare în primul semestru din 2022, 123 miliarde de dolari, ca urmare a inundaţiilor costisitoare din Australia şi Africa de Sud. Totuşi, cheltuielile pentru asigurători au continuat să crească, până la 50 de miliarde de dolari în primul semestru din 2023, comparativ cu 48 de miliarde de dolari în perioada similară a anului trecut, punând din nou în evidenţă impactul în creştere al acestor catastrofe naturale secundare.

„Efectele schimbărilor climatice se pot vedea deja în anumite pericole precum valurile de căldură, secetă, inundaţii şi precipitaţii extreme”, a subliniat Jérôme Jean Haegeli, economistul şef de la Swiss Re.

Pierderile suportate de companiile de asigurări de pe urma furtunilor şi fenomenelor meteorologice asociate (precum grindină, precipitaţii puternice, vânt şi schimbări bruşte de temperatură) s-au ridicat la 35 de miliarde de dolari, dintre care 34 de miliarde de dolari numai în SUA, a estimat Swiss Re.

Printre catastrofele naturale din primul semestru figurează şi două furtuni care s-au succedat în Noua Zeelandă, care au provocat în special inundaţii la Auckland. Pierderile suportate de firmele asigurări sunt evaluate la 2,3 miliarde de dolari.

Ploile torenţiale din Italia, în regiunea Emilia-Romagna, i-au costat de asemenea 600 de milioane de dolari pe asiguratori, Swiss Re menţionând necesitatea de a consolida acoperirea de risc în Italia în condiţiile în care pierderile economice sunt estimate la 10 miliarde de dolari.

La începutul lunii iulie, un val de căldură a lovit SUA, nord-vestul Chinei şi sudul Europei, provocând incendii pe insulele greceşti, în Italia dar şi în Algeria, însă Swiss Re spune că este prea devreme să ofere estimări cu privire la costuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.