Datoria Moldovei față de creditorii bilaterali s-a majorat cu 2,4 milioane de dolari în primul trimestru

09 Aug. 2023, 15:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Aug. 2023, 15:25 // Actual //  bani.md

Datoria totală a Republicii Moldova către creditorii bilaterali a înregistrat o creștere în primul trimestru al anului 2023, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Datoria a crescut cu 2,45 milioane USD, sau cu 1,2%, ajungând la un total de 204,11 milioane USD.

Potrivit datelor oficiale, Franța s-a clasat ca cel mai mare creditor bilateral al Republicii Moldova în perioada ianuarie-martie 2023, cu o pondere semnificativă de 39,9% din totalul datoriei. Pe locul doi s-a situat Japonia, cu o pondere de 25,6% din totalul datoriei, iar pe locul trei a fost Polonia, contribuind cu 10,9% din volumul total al datoriei bilaterale.

Detaliind situația cu cei mai mari creditori, în primul trimestru al anului 2023, datoria bilaterală a Moldovei către Franța a ajuns la 81,6 milioane USD, reflectând o creștere de 2,3% față de sfârșitul anului 2022. Datoria față de Japonia a crescut cu 1%, ajungând la 52,26 milioane dolari, față de 51,76 milioane dolari la sfârșitul anului 2022. Datoria către Polonia a înregistrat o creștere de 2,2%, ajungând la 22,22 milioane dolari, comparativ cu 21,73 milioane dolari la sfârșitul anului 2022.

În același timp, datoria bilaterală a Moldovei către Austria a crescut cu 1,1%, atingând 16,16 milioane dolari, iar datoria către Rusia a înregistrat o creștere de 0,7%, ajungând la 14,6 milioane dolari. În ceea ce privește datoria față de Statele Unite, aceasta a înregistrat o scădere de 5,8%, ajungând la 12,07 milioane dolari. Germania a înregistrat o creștere de 2,2%, cu datoria ajungând la 5,2 milioane dolari.

Pe de altă parte, datoria bilaterală a Moldovei către alte țări a scăzut cu 7,3%, ajungând la 0,63 milioane dolari față de 0,68 milioane dolari în aceeași perioadă a anului trecut.

Aceste date indică evoluțiile din sfera datoriilor bilaterale ale Republicii Moldova și reflectă interacțiunile financiare cu diferite țări partenere în primul trimestru al anului 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.