Datoria Moldovei față de creditorii bilaterali s-a majorat cu 2,4 milioane de dolari în primul trimestru

09 Aug. 2023, 15:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Aug. 2023, 15:25 // Actual //  bani.md

Datoria totală a Republicii Moldova către creditorii bilaterali a înregistrat o creștere în primul trimestru al anului 2023, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Datoria a crescut cu 2,45 milioane USD, sau cu 1,2%, ajungând la un total de 204,11 milioane USD.

Potrivit datelor oficiale, Franța s-a clasat ca cel mai mare creditor bilateral al Republicii Moldova în perioada ianuarie-martie 2023, cu o pondere semnificativă de 39,9% din totalul datoriei. Pe locul doi s-a situat Japonia, cu o pondere de 25,6% din totalul datoriei, iar pe locul trei a fost Polonia, contribuind cu 10,9% din volumul total al datoriei bilaterale.

Detaliind situația cu cei mai mari creditori, în primul trimestru al anului 2023, datoria bilaterală a Moldovei către Franța a ajuns la 81,6 milioane USD, reflectând o creștere de 2,3% față de sfârșitul anului 2022. Datoria față de Japonia a crescut cu 1%, ajungând la 52,26 milioane dolari, față de 51,76 milioane dolari la sfârșitul anului 2022. Datoria către Polonia a înregistrat o creștere de 2,2%, ajungând la 22,22 milioane dolari, comparativ cu 21,73 milioane dolari la sfârșitul anului 2022.

În același timp, datoria bilaterală a Moldovei către Austria a crescut cu 1,1%, atingând 16,16 milioane dolari, iar datoria către Rusia a înregistrat o creștere de 0,7%, ajungând la 14,6 milioane dolari. În ceea ce privește datoria față de Statele Unite, aceasta a înregistrat o scădere de 5,8%, ajungând la 12,07 milioane dolari. Germania a înregistrat o creștere de 2,2%, cu datoria ajungând la 5,2 milioane dolari.

Pe de altă parte, datoria bilaterală a Moldovei către alte țări a scăzut cu 7,3%, ajungând la 0,63 milioane dolari față de 0,68 milioane dolari în aceeași perioadă a anului trecut.

Aceste date indică evoluțiile din sfera datoriilor bilaterale ale Republicii Moldova și reflectă interacțiunile financiare cu diferite țări partenere în primul trimestru al anului 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.