Datoria Moldovei față de creditorii bilaterali s-a majorat cu 2,4 milioane de dolari în primul trimestru

Datoria totală a Republicii Moldova către creditorii bilaterali a înregistrat o creștere în primul trimestru al anului 2023, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Datoria a crescut cu 2,45 milioane USD, sau cu 1,2%, ajungând la un total de 204,11 milioane USD.

Potrivit datelor oficiale, Franța s-a clasat ca cel mai mare creditor bilateral al Republicii Moldova în perioada ianuarie-martie 2023, cu o pondere semnificativă de 39,9% din totalul datoriei. Pe locul doi s-a situat Japonia, cu o pondere de 25,6% din totalul datoriei, iar pe locul trei a fost Polonia, contribuind cu 10,9% din volumul total al datoriei bilaterale.

Detaliind situația cu cei mai mari creditori, în primul trimestru al anului 2023, datoria bilaterală a Moldovei către Franța a ajuns la 81,6 milioane USD, reflectând o creștere de 2,3% față de sfârșitul anului 2022. Datoria față de Japonia a crescut cu 1%, ajungând la 52,26 milioane dolari, față de 51,76 milioane dolari la sfârșitul anului 2022. Datoria către Polonia a înregistrat o creștere de 2,2%, ajungând la 22,22 milioane dolari, comparativ cu 21,73 milioane dolari la sfârșitul anului 2022.

În același timp, datoria bilaterală a Moldovei către Austria a crescut cu 1,1%, atingând 16,16 milioane dolari, iar datoria către Rusia a înregistrat o creștere de 0,7%, ajungând la 14,6 milioane dolari. În ceea ce privește datoria față de Statele Unite, aceasta a înregistrat o scădere de 5,8%, ajungând la 12,07 milioane dolari. Germania a înregistrat o creștere de 2,2%, cu datoria ajungând la 5,2 milioane dolari.

Pe de altă parte, datoria bilaterală a Moldovei către alte țări a scăzut cu 7,3%, ajungând la 0,63 milioane dolari față de 0,68 milioane dolari în aceeași perioadă a anului trecut.

Aceste date indică evoluțiile din sfera datoriilor bilaterale ale Republicii Moldova și reflectă interacțiunile financiare cu diferite țări partenere în primul trimestru al anului 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#creditori #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.