Scandal internațional! Mame-surogat, unele din Moldova, pe zeci de mii de euro, pentru cuplurile fără copii

11 Aug. 2023, 10:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Aug. 2023, 10:45 // Actual //  bani.md

Zeci de tinere din România, Ucraina, Republica Moldova, Albania, Bulgaria și Georgia au fost identificate în Creta ca fiind traficate, multe fiind însărcinate. Prețul „vânzării unui bebeluș” era cuprins între 70.000 și 120.000 de euro, iar clienții erau cupluri fără copii care nu îndeplineau condițiile pentru fertizilizare in vitro, cupluri de persoane de același sex sau bărbați singuri.

Conform Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică, care a contribuit, alături de INTERPOL, la destructurarea rețelei, membrii grupării sunt acuzați de cel puțin zece infracțiuni: constituirea și aderarea la un grup infracțional organizat, trafic de persoane, mediere pentru adopția ilegală a unui minor, încălcări ale legii privind punerea în aplicare a reproducerii asistate medical, infracțiuni împotriva familiei, înșelarea pacienților cu proceduri medicale false, fraudă, fals în acte publice, vătămare fizică și încălcarea legislației privind medicația, scrie hotnews.ro.

Potrivit sursei citate, zeci de tinere din România, Ucraina, Moldova, Albania, Bulgaria și Georgia au fost identificate în Creta ca fiind traficate în scopul exploatării pentru prelevare de ovule și ca mame surogat, multe fiind deja însărcinate, iar unele se aflau în ultimele săptămâni de sarcină.

Gruparea, coordonată de un cunoscut medic ginecolog din Grecia

O clinică medicală din Creta și personalul său sunt investigate pe fondul suspiciunilor că ar fi funcționat ca paravan și intermediari pentru adopții ilegale.

Printre cele 9 persoane arestate se numără un cunoscut medic ginecolog în vârstă de 73 de ani din Chania, care coordona grupul infracțional, medici, personalul clinicii, o femeie din România și două femei din Georgia. Alte două femei din Moldova sunt date în urmărire internațională, în timp ce lucrările de cercetare pentru a se stabili întinderea activităților infracționale continuă.

Gruparea avea o structură ierarhică specifică, cu activitate ilegală de lungă durată în comercializarea de ovule, fertilizarea în vitro și adopția ilegală de bebeluși.

Grupul infracțional organizat recruta „brokeri” care la rândul lor trebuiau să recruteze tinere din străinătate și să le transporte în Creta, unde urmau să fie exploatate pentru prelevare ilegală de ovule și ca mame surogat. Gruparea acționa ca intermediar în adopțiile ilegale de bebeluși în schimbul unor sume mari de bani, în timp ce înșela sistematic victimele pretinzând în mod fals că le-au supus unei proceduri de transfer de embrioni.

Tinerele erau ținute în cel puțin 14 case, într-un mediu închis și controlat, unde rămâneau însărcinate și apoi, contra cost, nășteau bebelușii.

Prin exploatarea tinerelor, clinica satisfăcea cererile clienților din întreaga lume, care erau cupluri ce nu puteau avea copii, bărbați singuri sau cupluri de același sex care nu îndeplineau cerințele legale pentru fertilizare în vitro.

Cei mai mulți clienți proveneau din Grecia, Italia, Turcia și din unele state balcanice.

Pentru a-și atinge scopul, membrii grupării au efectuat o serie de fapte penale întocmind documente justificative false în scopul emiterii unei hotărâri judecătorești pentru persoanele care nu îndeplineau cerințele legale și, în cooperare cu alte clinici sau laboratoare medicale și medici, au falsificat documente medicale și certificate de naștere, precum și alte documente administrative. În cazurile părinților din țări în care era interzis procesul de obținere a unui copil obținut printr-o mamă surogat, grupul infracțional a ajutat la declararea nașterilor drept adopții internaționale.

Venitul grupării de criminalitate organizată provenit din fiecare surogat era între 70.000 și 100.000 de euro, ajungând în unele cazuri la 120.000 de euro, cu un profit net de cel puțin 70%. Brokerii primeau între 3.000-5.000 euro pentru fiecare mamă surogat pe care o aduceau și o taxă lunară de supraveghere până la naștere între 300-600 euro.

Autoritățile grecești au estimat că, din decembrie 2022, au fost înregistrate cel puțin 182 de cazuri de exploatare, însă din probe rezultă că rețeaua activa din 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Sept. 2026, 17:25
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 17:25 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat primul semestru din 2026 cu active de peste 202 miliarde de lei și un profit de 2,36 miliarde de lei, în creștere cu 14,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele Băncii Naționale a Moldovei arată însă și o accelerare a creditării, care crește de peste două ori mai repede decât depozitele.

La 30 iunie 2026, activele totale ale băncilor au ajuns la 202,02 miliarde de lei, după o creștere de 6,4% de la începutul anului.

În același timp, soldul brut al creditelor a urcat cu 11,7%, sau cu aproape 11,94 miliarde de lei, până la 114,32 miliarde de lei. Prin comparație, depozitele au crescut cu numai 5,5%, până la 152,43 miliarde de lei.

Astfel, ritmul de creștere al creditării este de peste două ori mai mare decât cel al depozitelor, semn că băncile își direcționează într-o măsură mai mare resursele către finanțarea economiei și a populației.

Cea mai mare parte a creditelor este concentrată în doar trei domenii. Creditele pentru procurarea și construcția imobilelor reprezintă 25,3% din portofoliu, sau aproape 29 de miliarde de lei. Comerțului îi revin 20,3%, respectiv 23,17 miliarde de lei, iar creditele de consum reprezintă 18,7%, sau 21,43 miliarde de lei.

Împreună, imobiliarele, comerțul și consumul concentrează 64,3% din întregul portofoliu de credite al băncilor.

În paralel cu creșterea creditării, băncile au continuat să obțină profituri consistente. În primele șase luni din 2026, profitul cumulat al sectorului a constituit 2,356 miliarde de lei, cu aproximativ 300 de milioane de lei mai mult decât în perioada similară din 2025.

Motorul principal al creșterii profiturilor au fost dobânzile. Veniturile din dobânzi au urcat cu 22,4%, până la 6,35 miliarde de lei, iar veniturile obținute direct din creditare au crescut tot cu 22,4%, ajungând la 4,67 miliarde de lei.

Rentabilitatea capitalului bancar a fost de 14,7%, iar rentabilitatea activelor – de 2,3%.

Și populația continuă să țină bani în bănci. Depozitele persoanelor fizice au ajuns la 93,61 miliarde de lei, în creștere cu 7,8% de la începutul anului. Acestea reprezintă peste 61% din toate depozitele sistemului bancar.

Depozitele companiilor au crescut mult mai lent, cu doar 2,1%, până la 58,64 miliarde de lei.

Un alt detaliu interesant este structura activelor bancare. Aproape 31% din active sunt reprezentate de investiții în valori mobiliare de stat și certificate BNM, precum și de mijloace plasate la Banca Națională. Valoarea cumulată a acestor plasamente depășește 62 de miliarde de lei.

Sistemul rămâne și foarte lichid. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate, LCR, era de 263,6%, de peste două ori și jumătate peste pragul minim de 100%. În cazul unor bănci, indicatorul ajunge chiar până la 797%.

Capitalizarea rămâne, de asemenea, ridicată. Rata fondurilor proprii totale a ajuns la 24,3%, față de cerința minimă de 10%, iar fondurile proprii ale sectorului au crescut cu 12,7%, până la 26,5 miliarde de lei.

Datele BNM scot însă în evidență și concentrarea ridicată a pieței. O bancă a depășit limita de 35% aferentă poziției dominante și a ajuns la o cotă de 36,1% după active și 36,4% după depozitele persoanelor fizice.

Per ansamblu, cifrele din primul semestru arată un sistem bancar bine capitalizat și foarte lichid, dar și o accelerare puternică a creditării și a veniturilor din dobânzi. În numai șase luni, băncile au acordat aproape 12 miliarde de lei în credite suplimentare, în timp ce profitul sectorului a trecut de 2,3 miliarde de lei.