Primul vapor cu containere a plecat de la Odesa, în ciuda blocadei rusești

În dimineața zilei de miercuri, 16 august, o navă de containere a părăsit portul ucrainean Odesa de la Marea Neagră, beneficiind de un nou coridor temporar instituit de autoritățile ucrainene. Acest coridor a fost creat pentru a permite navelor comerciale să plece din porturile ucrainene blocate de Rusia începând cu lansarea războiului în februarie 2022, scrie BBC.

Ucraina a anunțat săptămâna trecută că va institui un „coridor umanitar” în Marea Neagră pentru a permite navelor de marfă să plece din porturile sale, care au fost blocate în urma conflictului cu Rusia. Totuși, Moscova nu a oferit încă clarificări cu privire la respectarea acestui coridor de transport maritim, ceea ce a generat îngrijorare în rândul surselor din industria de transport și asigurări.

Vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov a informat într-o postare pe Facebook că „O primă navă a folosit coridorul temporar pentru navele comerciale spre/dinspre porturile din Odesa Mare. Este primul vapor care părăsește portul din 16 iulie încoace.” Nava de containere a fost identificată ca fiind JOSEPH SCHULTE, având pavilionul Hong Kong. Aceasta a fost blocată în port din 23 februarie 2022, cu o zi înainte de începerea invaziei ruse.

Vicepremierul a menționat că JOSEPH SCHULTE transportă peste 30.000 de tone de marfă în 2.114 containere. Coridorul creat va avea ca principal scop evacuarea navelor care se aflau în porturile ucrainene Ciornomorsk, Odesa și Pivdenni în momentul declanșării invaziei ruse de amploare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vapor #container #Odesa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.