Prețul grâului a crescut miercuri cu 1,3% după ce Rusia a atacat o serie de porturi ucrainene pe Dunăre

Prețul grâului a înregistrat o creștere de 1,3% miercuri, în urma atacurilor Rusiei asupra unor porturi ucrainene de pe Dunăre. Cotațiile futures la grâu au reacționat la aceste evenimente, înregistrând o creștere după trei sesiuni consecutive de scădere cu 6% la bursa de cereale de la Chicago.

Atacurile cu drone ale Rusiei au vizat mai multe silozuri de cereale și depozite într-un port ucrainean de pe Dunăre, conform declarației guvernatorului regiunii Odesa, Oleh Kiper. Cu toate că nu s-a specificat portul exact care a fost atacat, Ucraina deține două porturi principale la Dunăre, Reni și Ismail.

Această evoluție tensionată a avut un impact imediat asupra prețului grâului la nivel global. Anul acesta, cotațiile grâului au înregistrat o scădere de aproximativ 20%, ca urmare a recoltelor mari din regiunile din emisfera nordică.

Săptămâna trecută, Departamentul Agriculturii din SUA a actualizat estimările privind livrările de grâu ale Rusiei pentru sezonul 2023-2024, precum și stocurile de grâu ale SUA, îmbunătățind astfel perspectivele pieței. Cu toate acestea, atacurile recente și tensiunile geopolitice din regiune au adus o volatilitate în prețul grâului, generând incertitudini în cadrul piețelor de cereale la nivel internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #Odesa #atac #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.