Mutarea lui Putin de a salva criza din Rusia: Pericol major de a se întoarce împotriva lui

În urma invaziei inițiate de Vladimir Putin în Ucraina acum peste 530 de zile, sancțiunile impuse de țările occidentale încep să aibă un impact semnificativ asupra economiei rusești. În fața devalorizării masive a rublei și a crizei financiare, președintele rus a colaborat cu guvernatoarea Băncii Centrale de la Moscova, Elvira Nabiullina, pentru a implementa măsuri cu scopul de a contracara prăbușirea monedei naționale și de a tempera criza economică.

Una dintre primele măsuri a fost majorarea de urgență a ratei dobânzii de referință de la 8,5% la 12%, într-un efort de a stopa declinul rublei. Devalorizarea rublei a fost semnificativă, cu o scădere de 40% față de noiembrie 2022, aducând cursul la 1 dolar pentru 100 de ruble rusești.

Cu toate acestea, Putin a evitat implementarea controlului parțial al capitalurilor, o măsură extremă care ar fi impus exportatorilor să schimbe 80% din valuta străină în ruble. Totuși, această opțiune ar putea avea consecințe neașteptate pentru Putin și guvernul său.

Ideea de a controla capitalul a fost discutată în contextul în care rubla a înregistrat o devalorizare nemaivăzută de la începutul invaziei din Ucraina. Guvernul rus și marii exportatori au luat în considerare implementarea acestei măsuri, care ar fi crescut cererea pentru rublă prin conversia a până la 80% din valuta străină în moneda națională.

Printre alte propuneri se numără interzicerea plăților de dividende străine și a prelungirilor de împrumut, anularea subvențiilor la import, limitarea schimburilor valutare și nivelul de valută pe care exportatorii o pot transfera din Rusia. Cu toate acestea, potrivit surselor, Putin și șefa Băncii Centrale au decis să nu implementeze măsurile discutate.

Situația economică dificilă a adus în discuție și trecerea la un control mai strict al capitalului ca o ultimă soluție, în cazul în care măsurile actuale nu reușesc să oprească devalorizarea rublei și să stimuleze economia. Analiștii prevăd că evoluția rublei în următoarele săptămâni va influența deciziile viitoare.

În ciuda dificultăților, Putin și echipa sa caută soluții pentru a menține stabilitatea economică în contextul sancțiunilor internaționale și al consecințelor invaziei din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#criză #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul ministru al Sănătății, Emil Ceban, a declarat în plenul Parlamentului, la învestirea Guvernului condus de Alexandru Munteanu, că medicina de familie rămâne fundamentul sistemului medical din Republica Moldova, însă este nevoie de modernizare și ajustare la noile realități.

„Medicina de familie este cartea de vizită a sistemului de sănătate al Republicii Moldova. Toți noi începem de la medicul de familie. Suntem o țară care are un sistem bine pus la punct și un sistem de asigurare printre cele mai bune din lume, dar a trecut timpul — este nevoie de schimbări”, a declarat Emil Ceban.

Afirmațiile ministrului vin în contextul unei creșteri a veniturilor fondurilor de asigurări medicale, dar și a unui deficit tot mai pronunțat în sistemul de finanțare.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, la 30 septembrie 2025, veniturile totale ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au însumat 11,14 miliarde de lei, în creștere cu 6,5% față de perioada similară a anului trecut.

Veniturile proprii au ajuns la 7,48 miliarde de lei, cu aproape 14% mai mult decât în 2024, în timp ce transferurile de la bugetul de stat au scăzut cu 5,8%, până la 3,66 miliarde de lei. În același timp, cheltuielile și investițiile în domeniul medical au crescut cu 10,4%, atingând 12,65 miliarde de lei.

Astfel, sistemul de asigurări medicale a înregistrat un deficit de 1,5 miliarde de lei, iar soldurile în conturi la sfârșitul lunii septembrie au constituit 716,4 milioane de lei.