Mutarea lui Putin de a salva criza din Rusia: Pericol major de a se întoarce împotriva lui

În urma invaziei inițiate de Vladimir Putin în Ucraina acum peste 530 de zile, sancțiunile impuse de țările occidentale încep să aibă un impact semnificativ asupra economiei rusești. În fața devalorizării masive a rublei și a crizei financiare, președintele rus a colaborat cu guvernatoarea Băncii Centrale de la Moscova, Elvira Nabiullina, pentru a implementa măsuri cu scopul de a contracara prăbușirea monedei naționale și de a tempera criza economică.

Una dintre primele măsuri a fost majorarea de urgență a ratei dobânzii de referință de la 8,5% la 12%, într-un efort de a stopa declinul rublei. Devalorizarea rublei a fost semnificativă, cu o scădere de 40% față de noiembrie 2022, aducând cursul la 1 dolar pentru 100 de ruble rusești.

Cu toate acestea, Putin a evitat implementarea controlului parțial al capitalurilor, o măsură extremă care ar fi impus exportatorilor să schimbe 80% din valuta străină în ruble. Totuși, această opțiune ar putea avea consecințe neașteptate pentru Putin și guvernul său.

Ideea de a controla capitalul a fost discutată în contextul în care rubla a înregistrat o devalorizare nemaivăzută de la începutul invaziei din Ucraina. Guvernul rus și marii exportatori au luat în considerare implementarea acestei măsuri, care ar fi crescut cererea pentru rublă prin conversia a până la 80% din valuta străină în moneda națională.

Printre alte propuneri se numără interzicerea plăților de dividende străine și a prelungirilor de împrumut, anularea subvențiilor la import, limitarea schimburilor valutare și nivelul de valută pe care exportatorii o pot transfera din Rusia. Cu toate acestea, potrivit surselor, Putin și șefa Băncii Centrale au decis să nu implementeze măsurile discutate.

Situația economică dificilă a adus în discuție și trecerea la un control mai strict al capitalului ca o ultimă soluție, în cazul în care măsurile actuale nu reușesc să oprească devalorizarea rublei și să stimuleze economia. Analiștii prevăd că evoluția rublei în următoarele săptămâni va influența deciziile viitoare.

În ciuda dificultăților, Putin și echipa sa caută soluții pentru a menține stabilitatea economică în contextul sancțiunilor internaționale și al consecințelor invaziei din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#criză #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.