FMI: Subvențiile globale pentru combustibili au urcat cu 2.000 miliarde de dolari în ultimii doi ani

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că subvenţiile pentru combustibilii fosili acordate pe plan global au urcat cu 2.000 miliarde de dolari în ultimii doi ani.

Conform FMI subvențiile au ajuns în 2022 la nivelul record de 7.000 miliarde de dolari.

Costurile în creştere, determinate de majorarea consumului post-pandemie şi de costurile ridicate cu energia, provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, ţin sub presiune bugetele, adăugându-se poluării şi exacerbând încălzirea globală, avertizează FMI.

„Subvenţiile pentru petrol, cărbune şi gaze naturale costă echivalentul a 7,1% din PIB-ul global. Este mai mult decât cheltuie anual guvernele pe educaţie (4,3% din veniturile globale) şi aproximativ două treimi din ce cheltuie pe îngrijirea sănătăţii (10,9%)”, apreciază instituţia financiară internaţională. Aceasta avertizează că subvenţiile implicite – costul pagubelor provocate de poluarea atmosferică şi încălzirea globală – reprezintă cea mai mare parte a costurilor şi probabil vor creşte în continuare.

Costurile explicite cu subvenţiile, ceea ce plătesc direct guvernele pentru a menţine preţul electricităţii sau al benzinei la un nivel artificial scăzut, au crescut de peste două ori din 2020, la 1.300 miliarde de dolari. Acum aceste costuri vor scădea, probabil, deoarece s-a atenuat preţul energiei, şi de aceea este momentul ideal să se renunţe la subvenţii, susţine FMI.

Instituţia este îngrijorată de costurile implicite cu subvenţiile, care vor continua probabil să crească, exacerbând încălzirea globală.

„Estimăm că renunţarea la costurile implicite şi explicite cu subvenţiile pentru combustibilii fosili ar preveni 1,6 milioane decese premature anual, ar majora veniturile statului cu 4.400 miliarde de dolari şi ar reduce emisiile”, consideră FMI.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carburant #subvenții #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.