Economiştii trag un semnal de alarmă: Deflaţia din China s-ar putea transforma într-o problemă la nivel global

Dificultățile economice cu care se confruntă China au generat temeri legate de apariția unor presiuni deflaționiste, cu posibile repercusiuni la nivel global. Potrivit economiștilor, această problemă ar putea să se accentueze în trimestrele următoare, ceea ce ar putea afecta economiile din întreaga lume, relatează CNBC.

Recentele date economice au arătat o deteriorare semnificativă a fundamentelor economice ale Beijingului. Datele din luna iulie au fost în mare parte sub așteptări, iar cifrele privind șomajul în rândul tinerilor au crescut la niveluri record, determinând chiar suspendarea publicării acestor cifre de către Biroul Național de Statistică.

Problemele din sectorul imobiliar chinez au fost amplificate de criza provocată de dezvoltatorul Country Garden, care se confruntă cu dificultăți financiare semnificative și a ajuns în pragul incapacității de plată. Totodată, gigantul imobiliar Evergrande Group, puternic îndatorat, a solicitat protecția împotriva falimentului în Statele Unite.

Un alt semnal îngrijorător este scăderea indicelui principal al prețurilor de consum din China cu 0,3% în iulie, înregistrând deflație pentru prima dată în mai bine de doi ani. Această situație contrastează cu marile economii din Occident, care se confruntă cu inflație crescută.

Economiștii atrag atenția că aceste presiuni deflaționiste din China ar putea avea un impact asupra piețelor globale. În contextul în care China rămâne un important producător mondial, slăbiciunea economică a acestei țări și scăderea prețurilor ar putea afecta piețele la nivel global. Totuși, această situație poate fi o veste bună pentru băncile centrale occidentale în lupta lor împotriva inflației ridicate.

Deși economiile occidentale au confruntat cu inflație ridicată după ieșirea din pandemia COVID-19, China nu a avut aceeași dinamică, datorită capacității sale interne de producție. Cu toate acestea, cererea internă a scăzut în ultima perioadă, lăsând China cu capacități nefolosite în sectorul manufacturier.

Cu scopul de a stopa deprecierea rapidă a monedei chineze, banca centrală a Chinei a luat măsuri pentru a încetini această tendință. Totuși, piața și investitorii sunt încă îngrijorați în privința eficienței acestor măsuri în redresarea situației economice.

Pe fondul acestor semnale, economiile globale urmăresc cu atenție evoluția situației economice din China și potențialele sale implicații la nivel mondial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deflatie #economisti #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul cere Parlamentului să declare stare de urgență în domeniile energetic și hidrologic pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Solicitarea vine după ce autoritățile au constatat că riscurile privind aprovizionarea cu energie și apă s-au amplificat.

Premierul Vasile Tofan spune că măsura ar permite statului să intervină rapid în cazul agravării situației.

„Nu ne permitem să așteptăm apariția unei crize pentru a începe să căutăm soluții. Statul trebuie să aibă pârghiile legale pentru a acționa rapid în cazul în care situația se complică”, a declarat Tofan.

Potrivit autorităților, Republica Moldova depinde de importuri pentru gaze, produse petroliere și o parte importantă din energia electrică, în timp ce debitul Nistrului a ajuns la un nivel alarmant.

„Guvernul va fi pregătit pentru a ne asigura că economia și cetățenii au apă, lumină și căldură, iar gospodăriile vulnerabile primesc ajutorul de care au nevoie”, a mai spus premierul.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a precizat că actuala stare de alertă expiră pe 25 septembrie, însă riscurile care au stat la baza instituirii acesteia s-au amplificat.

„Avem nevoie de mecanisme prin care să intervenim rapid, să stabilizăm prețurile și, cel mai important, să stabilizăm stocurile, pentru ca să nu avem penurie”, a declarat Serghei Diaconu.

Parlamentul urmează să examineze solicitarea Guvernului în ședința extraordinară de astăzi, 22 septembrie, începând cu ora 14:30.

Solicitarea de instituire a stării de urgență a fost anunțată de președinta Maia Sandu după ședința de luni, 21 septembrie, a Consiliului Național de Securitate. Potrivit informațiilor prezentate, aproximativ 59% din necesarul de energie electrică pentru această iarnă va trebui acoperit din import, iar în orele de vârf necesarul poate ajunge la 440–450 MW. Și prețurile internaționale pun presiune pe piața energetică. Prețul gazelor în Europa a depășit 83 de euro/MWh, iar motorina a trecut de 1.500 de dolari pe tonă, în condițiile unor probleme de aprovizionare și perturbări ale rutelor internaționale de transport.

În același timp, situația hidrologică s-a deteriorat. Debitul de apă către lacul de acumulare Novodnestrovsk a fost, în perioada 1–20 septembrie, de aproximativ 23 m³/s, față de 100–120 m³/s cât este obișnuit pentru această perioadă.

#stare de urgență energetică #Guvern #Moldova