O țară din Europa cheltuie sute de milioane de euro pentru distrugerea vinului produs în exces

Guvernul va aloca 200 de milioane de euro pentru a finanța distrugerea producției excedentare de vin, relatează The Guardian.

Din cauza schimbărilor obiceiurilor de consum, crizei costului vieții și efectelor Covid-19, mai multe regiuni importante producătoare de vin din Franța, în special zona Bordeaux, se confruntă cu dificultăți. Potrivit asociației locale a agricultorilor, scăderea cererii de vin a dus la o supraproducție, la o scădere bruscă a prețurilor și la dificultăți financiare majore care afectează unul din trei producători de vin din regiunea Bordeaux. Regiunea sud-vestică Languedoc, cea mai mare zonă viticolă a țării, cunoscută pentru vinurile sale roșii corpolente, a fost și ea puternic afectată de scăderea cererii de vin.

Vineri, 25 august, ministrul Agriculturii, Marc Fesneau, a anunțat că un fond inițial al UE de 160 de milioane de euro pentru distrugerea vinului a fost suplimentat la 200 de milioane de euro de către guvernul francez.
Fondurile sunt menite să oprească prăbușirea prețurilor și pentru ca producătorii de vinuri să poată găsi din nou surse de venit.

Alcoolul din vinul distrus poate fi vândut companiilor pentru a fi utilizat în produse nealimentare, cum ar fi dezinfectantul pentru mâini, produsele de curățare și parfumurile.

”Producem prea mult, iar prețul de vânzare este sub prețul de producție, așa că pierdem bani”, a declarat Jean-Philippe Granier, de la asociația producătorilor de vin din Languedoc, potrivit Adevărul.

Cultivatorilor de struguri li se recomandă să să treacă la alte produse
În iunie, ministerul Agriculturii a anunțat 57 de milioane de euro pentru a finanța smulgerea a aproximativ 9.500 de hectare de viță-de-vie în regiunea Bordeaux, în timp ce alte fonduri publice sunt disponibile pentru a încuraja cultivatorii de struguri să treacă la alte produse, cum ar fi măslinele.

Pe lângă tendința pe termen lung a consumatorilor de a se orienta către bere și alte băuturi, industria a fost grav afectată de pandemia Covid, care a închis restaurantele și barurile din întreaga lume, ceea ce a dus la o scădere drastică a vânzărilor. De asemenea, scumpirea alimentelor și a combustibilului i-a determinat pe cumpărători să-și reducă cheltuielile pentru bunuri neesențiale, cum ar fi vinul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#distrugere #țară #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul ANRE, Constantin Borosan, susține că salariile angajaților reprezintă aproximativ 60% din costurile de distribuție a gazelor și constituie cea mai mare cheltuială a operatorilor. Declarația vine în contextul în care, potrivit declarației sale de avere, anul trecut acesta a încasat peste jumătate de milion de lei din calitatea de membru al Consiliului de Observatori al SA „Moldovagaz”, companie în care remunerarea personalului este acum indicată drept principalul factor de cost.

Întrebat, într-o conferință de presă, dacă există loc pentru reducerea costurilor de distribuție, Borosan a explicat că aproximativ 60% din aceste cheltuieli sunt destinate remunerării angajaților.

„În distribuție lucrează circa 5 000 de oameni în țara noastră. Remunerarea angajaților constituie principala cheltuială a operatorilor de distribuție”, a declarat directorul ANRE.

Solicitat să spună dacă aceste costuri pot fi diminuate, Borosan a evitat să ofere o estimare.

„ANRE își bazează deciziile pe calcule economice”, a precizat acesta.

Declarațiile au fost făcute într-un moment în care salariile din companiile energetice au devenit subiect de controversă publică, pe fondul solicitării de majorare a tarifului la gaz.

Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Constantin Borosan a obținut 501 611 lei din indemnizația primită în calitate de reprezentant al statului în Consiliul de Observatori al SA „Moldovagaz”, la care se adaugă 91 935 de lei din Consiliul SA „Energocom” și 46 202 lei de la ÎS „NHE Costești”.

Documentul mai arată că Borosan a declarat venituri salariale de 551 666 de lei de la Ministerul Energiei, 427 665 de lei de la ANRE și 42 319 lei de la Universitatea Tehnică a Moldovei.

În total, numai din salarii și indemnizațiile aferente funcțiilor publice și reprezentării statului în companii, Constantin Borosan a declarat venituri de peste 1,66 milioane de lei în anul 2025.