O țară din Europa cheltuie sute de milioane de euro pentru distrugerea vinului produs în exces

Guvernul va aloca 200 de milioane de euro pentru a finanța distrugerea producției excedentare de vin, relatează The Guardian.

Din cauza schimbărilor obiceiurilor de consum, crizei costului vieții și efectelor Covid-19, mai multe regiuni importante producătoare de vin din Franța, în special zona Bordeaux, se confruntă cu dificultăți. Potrivit asociației locale a agricultorilor, scăderea cererii de vin a dus la o supraproducție, la o scădere bruscă a prețurilor și la dificultăți financiare majore care afectează unul din trei producători de vin din regiunea Bordeaux. Regiunea sud-vestică Languedoc, cea mai mare zonă viticolă a țării, cunoscută pentru vinurile sale roșii corpolente, a fost și ea puternic afectată de scăderea cererii de vin.

Vineri, 25 august, ministrul Agriculturii, Marc Fesneau, a anunțat că un fond inițial al UE de 160 de milioane de euro pentru distrugerea vinului a fost suplimentat la 200 de milioane de euro de către guvernul francez.
Fondurile sunt menite să oprească prăbușirea prețurilor și pentru ca producătorii de vinuri să poată găsi din nou surse de venit.

Alcoolul din vinul distrus poate fi vândut companiilor pentru a fi utilizat în produse nealimentare, cum ar fi dezinfectantul pentru mâini, produsele de curățare și parfumurile.

”Producem prea mult, iar prețul de vânzare este sub prețul de producție, așa că pierdem bani”, a declarat Jean-Philippe Granier, de la asociația producătorilor de vin din Languedoc, potrivit Adevărul.

Cultivatorilor de struguri li se recomandă să să treacă la alte produse
În iunie, ministerul Agriculturii a anunțat 57 de milioane de euro pentru a finanța smulgerea a aproximativ 9.500 de hectare de viță-de-vie în regiunea Bordeaux, în timp ce alte fonduri publice sunt disponibile pentru a încuraja cultivatorii de struguri să treacă la alte produse, cum ar fi măslinele.

Pe lângă tendința pe termen lung a consumatorilor de a se orienta către bere și alte băuturi, industria a fost grav afectată de pandemia Covid, care a închis restaurantele și barurile din întreaga lume, ceea ce a dus la o scădere drastică a vânzărilor. De asemenea, scumpirea alimentelor și a combustibilului i-a determinat pe cumpărători să-și reducă cheltuielile pentru bunuri neesențiale, cum ar fi vinul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#distrugere #țară #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.