Schimbări bruște pe piața imobiliară. Prețuri în scădere la apartamente

Surprize pe piața imobiliară

Previziunile pentru 2023 sunt mai puțin încurajatoare decât se estima inițial. Asta în urma eforturilor depuse de băncile centrale pentru a tempera inflația în 2022,

Atât Banca Centrală Europeană, cât și Rezerva Federală a SUA, au emis avertismente. Conform acestora tendința de creștere a inflației va persista în continuare și până la sfârșitul anului 2023.

În prezent, prețurile apartamentelor și caselor au înregistrat o scădere semnificativă în Germania. Dar și în alte țări precum Marea Britanie, Țările de Jos, Canada, Australia și Statele Unite ale Americii.

În nicio altă parte semnele unei posibile bule imobiliare și ale unei crize similare cu cea din 2008 nu sunt mai evidente decât în Suedia.

Prețurile apartamentelor din Suedia au scăzut cu 15% într-un an

Potrivit unui raport publicat de New York Times, prețurile locuințelor din Suedia au suferit o scădere de 15%. Și asta începând din martie anul trecut și până în prezent.

Deși piața pare acum să se fi stabilizat, există îngrijorări că această stabilitate ar putea să fie doar o aparență, alimentată de scăderea semnificativă a numărului de tranzacții imobiliare.

„Anul acesta este un an pierdut pentru investiții în Suedia din multe puncte de vedere”, a spus Annika Winsth, economist la Nordea. Aceasta este o bancă care estimează că produsul intern brut și consumul privat vor scădea cu 1,8% în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.