Salariile s-au majorat cu doar 1,3% în trimestrul doi. Au fost erodate de inflație

Câștigul salarial mediu lunar brut, la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare, a constituit 12175,9 lei, fiind în creștere cu 17,3%, însă raportat la inflație majorarea a fost de doar 1,3%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele evidențiază variația câștigului salarial mediu lunar în diferite domenii economice în trimestrul II 2023. Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar au fost înregistrate în următoarele activități:

Informații și comunicații – 30521,3 lei
Activități financiare și de asigurări – 24704,0 lei
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 18382,2 lei.

În contrast, cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar au fost înregistrate în:

Activități de cazare și alimentație publică – 7445,8 lei
Agricultură, silvicultură și pescuit – 7643,0 lei
Artă, activități de recreere și agrement – 9047,8 lei.

Comparând trimestrul II 2023 cu aceeași perioadă a anului anterior, creșterea câștigului salarial a fost evidentă în toate sectoarele economice. Cele mai semnificative creșteri au fost înregistrate în:

Transport și depozitare – cu 27,7%
Artă, activități de recreere și agrement – cu 24,6%
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport – cu 23,0%.

Comparativ cu trimestrul I 2023, creșterea câștigului salarial a fost de 6,0%. În acest sens, cele mai semnificative creșteri au avut loc în:

Activități financiare și de asigurări – cu 13,8%
Sănătate și asistență socială – cu 12,1%
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 11,2%.

În ceea ce privește numărul mediu al salariaților, acesta a rămas în principal la același nivel în trimestrul II 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Totuși, există variații notabile în anumite sectoare economice. Numărul mediu al salariaților a crescut cel mai semnificativ în:

Activități de cazare și alimentație publică – cu 37,9%
Informații și comunicații – cu 7,0%
Alte activități de servicii (inclusiv activități ale organizațiilor patronale, sindicale, repararea calculatoarelor și altor articole personale, activități de servicii personale etc.) – cu 5,5%.

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi ale numărului mediu de salariați în trimestrul II 2023, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, au avut loc în activitățile:

Tranzacții imobiliare – cu 9,5%
Activități profesionale, științifice și tehnice – cu 6,1%
Industrie – cu 3,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #inflație #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.