Salariile s-au majorat cu doar 1,3% în trimestrul doi. Au fost erodate de inflație

Câștigul salarial mediu lunar brut, la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare, a constituit 12175,9 lei, fiind în creștere cu 17,3%, însă raportat la inflație majorarea a fost de doar 1,3%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele evidențiază variația câștigului salarial mediu lunar în diferite domenii economice în trimestrul II 2023. Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar au fost înregistrate în următoarele activități:

Informații și comunicații – 30521,3 lei
Activități financiare și de asigurări – 24704,0 lei
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 18382,2 lei.

În contrast, cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar au fost înregistrate în:

Activități de cazare și alimentație publică – 7445,8 lei
Agricultură, silvicultură și pescuit – 7643,0 lei
Artă, activități de recreere și agrement – 9047,8 lei.

Comparând trimestrul II 2023 cu aceeași perioadă a anului anterior, creșterea câștigului salarial a fost evidentă în toate sectoarele economice. Cele mai semnificative creșteri au fost înregistrate în:

Transport și depozitare – cu 27,7%
Artă, activități de recreere și agrement – cu 24,6%
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport – cu 23,0%.

Comparativ cu trimestrul I 2023, creșterea câștigului salarial a fost de 6,0%. În acest sens, cele mai semnificative creșteri au avut loc în:

Activități financiare și de asigurări – cu 13,8%
Sănătate și asistență socială – cu 12,1%
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 11,2%.

În ceea ce privește numărul mediu al salariaților, acesta a rămas în principal la același nivel în trimestrul II 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Totuși, există variații notabile în anumite sectoare economice. Numărul mediu al salariaților a crescut cel mai semnificativ în:

Activități de cazare și alimentație publică – cu 37,9%
Informații și comunicații – cu 7,0%
Alte activități de servicii (inclusiv activități ale organizațiilor patronale, sindicale, repararea calculatoarelor și altor articole personale, activități de servicii personale etc.) – cu 5,5%.

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi ale numărului mediu de salariați în trimestrul II 2023, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, au avut loc în activitățile:

Tranzacții imobiliare – cu 9,5%
Activități profesionale, științifice și tehnice – cu 6,1%
Industrie – cu 3,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #inflație #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA