Salariile s-au majorat cu doar 1,3% în trimestrul doi. Au fost erodate de inflație

Câștigul salarial mediu lunar brut, la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare, a constituit 12175,9 lei, fiind în creștere cu 17,3%, însă raportat la inflație majorarea a fost de doar 1,3%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele evidențiază variația câștigului salarial mediu lunar în diferite domenii economice în trimestrul II 2023. Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar au fost înregistrate în următoarele activități:

Informații și comunicații – 30521,3 lei
Activități financiare și de asigurări – 24704,0 lei
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 18382,2 lei.

În contrast, cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar au fost înregistrate în:

Activități de cazare și alimentație publică – 7445,8 lei
Agricultură, silvicultură și pescuit – 7643,0 lei
Artă, activități de recreere și agrement – 9047,8 lei.

Comparând trimestrul II 2023 cu aceeași perioadă a anului anterior, creșterea câștigului salarial a fost evidentă în toate sectoarele economice. Cele mai semnificative creșteri au fost înregistrate în:

Transport și depozitare – cu 27,7%
Artă, activități de recreere și agrement – cu 24,6%
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport – cu 23,0%.

Comparativ cu trimestrul I 2023, creșterea câștigului salarial a fost de 6,0%. În acest sens, cele mai semnificative creșteri au avut loc în:

Activități financiare și de asigurări – cu 13,8%
Sănătate și asistență socială – cu 12,1%
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 11,2%.

În ceea ce privește numărul mediu al salariaților, acesta a rămas în principal la același nivel în trimestrul II 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Totuși, există variații notabile în anumite sectoare economice. Numărul mediu al salariaților a crescut cel mai semnificativ în:

Activități de cazare și alimentație publică – cu 37,9%
Informații și comunicații – cu 7,0%
Alte activități de servicii (inclusiv activități ale organizațiilor patronale, sindicale, repararea calculatoarelor și altor articole personale, activități de servicii personale etc.) – cu 5,5%.

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi ale numărului mediu de salariați în trimestrul II 2023, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, au avut loc în activitățile:

Tranzacții imobiliare – cu 9,5%
Activități profesionale, științifice și tehnice – cu 6,1%
Industrie – cu 3,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #inflație #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI