Trump, acuzat că şi-a „umflat” averea cu „miliarde de dolari” din 2011 până în 2021

Donald Trump, care vrea să fie reales preşedinte al Statelor Unite, este acuzat de miercuri de justiţia din New York că şi-a supraevaluat averea cu „miliarde de dolari” în fiecare an, din 2011 până în 2021, în cadrul unei acţiuni civile pentru fraudă în 2022, informează AFP.

Procurorul general al statului New York (echivalentul procurorului general regional), Letitia James, a transmis sute de pagini de documente acuzatoare către instanţa supremă locală pentru a susţine plângerea civilă pe care a depus-o în septembrie 2022 şi prin care cere daune de 250 de milioane de dolari de la Trump, copiii săi şi grupul lor Trump Organization pentru fraudă fiscală şi financiară.

Letitia James, magistrat ales al Partidului Democrat, îl acuză pe miliardarul republican şi pe copiii săi că au manipulat „deliberat” – în sus şi în jos – evaluările activelor grupului – cluburi de golf, hoteluri de lux şi alte proprietăţi – pentru a obţine împrumuturi mai avantajoase de la bănci sau pentru a-şi reduce impozitele.

Un proces civil urmează să aibă loc la New York începând cu 2 octombrie, după o audiere preliminară la Curtea Supremă de stat pe 22 septembrie.

În documentele judiciare dezvăluite de biroul Letitiei James, acuzarea estimează că Trump şi-a supraevaluat poziţia financiară în fiecare an între 2011 şi 2021 – deci inclusiv atunci când a fost la Casa Albă din 2017 până în 2021 – „între 17% şi 39%, sau între 812 milioane şi 2,2 miliarde de dolari” în fiecare an.

„Cel puţin din 2011, inculpaţii şi alte persoane care lucrau pentru ei la Trump Organization au umflat în mod fals cu miliarde de dolari valoarea activelor lor înregistrate în declaraţia financiară anuală a lui Donald J. Trump”, scriu procurorii newyorkezi.

„În faţa acestor dovezi, instanţa nu are nevoie de un proces pentru a stabili că inculpaţii au umflat în mod substanţial valoarea activelor lor”, susţin departamentele lui James într-un dosar judiciar.

În ianuarie anul trecut, Organizaţia Trump fusese deja condamnată la New York – deşi în baza unor acuzaţii penale – la o amendă maximă de 1,6 milioane de dolari pentru fraudă financiară şi fiscală.

Procesul civil din această toamnă promite, dacă va avea loc, va fi mai spectaculos, înaintea tuturor proceselor din 2024 care îl aşteaptă pe Donald Trump, care speră să se întoarcă la Casa Albă la 20 ianuarie 2025.
În cazul plângerii lui James, Trump a denunţat deseori un caz „ridicol” condus de un magistrat afro-american „rasist”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acuzatii #avere #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.