De Ziua limbii Române, 31 august, președinta Maia Sandu a declarat despre importanța Limbii Române ca factor de unitate națională. Această afirmație survine la 34 de ani de la evenimentul marcant în care sute de mii de cetățeni au ieșit în stradă în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) pentru a cere recunoașterea oficială a Limbii Române drept limbă de stat și trecerea la utilizarea grafiei latine.
În discursul său, Președinta Maia Sandu a subliniat semnificația profundă a acestei zile și a subliniat transformarea pe care limba a parcurs-o în decursul decadelor. „Astăzi, sărbătorim nu doar cuvintele, ci și libertatea de a le rosti fără frică. Limba Română trebuie să ne unească în continuare, să fie puntea noastră spre trecut și către viitor”, a afirmat Maia Sandu.
Această zi reprezintă un punct de cotitură în istoria Republicii Moldova, întrucât în urmă cu 34 de ani, în aceeași zi, oamenii au demonstrat în stradă pentru a-și reclama dreptul la limbă și identitate. Regimul sovietic a îngrădit dreptul populației la limba maternă, cu scopul de a diminua legătura cu cultura și identitatea națională. Președinta a adus în discuție o perioadă întunecată a istoriei moldovenești, când a vorbi în limba română putea avea consecințe serioase, inclusiv dosare penale și persecuții.
Până în anul 1989, utilizarea alfabetului chirilic a fost impusă, iar alfabetul latin și literatura română au fost interzise sau restricționate. „Literatura românească era interzisă. Să citești o poezie în limba română era infracțiune”, a amintit Maia Sandu în discursul său.
Declarația Președintei vine în contextul unei zile de sărbătoare națională, care celebrează nu doar limbajul, ci și spiritul de luptă al poporului moldovenesc pentru recunoașterea identității sale lingvistice și culturale. Mesajul transmiterii unității prin intermediul limbii române, subliniat de Maia Sandu, subliniază necesitatea de a depăși trecutul și de a construi un viitor mai luminos și unit prin valori comune.
