Maia Sandu: Limba Română trebuie să ne unească - 34 de ani de la lupta pentru recunoașterea identității lingvistice

De Ziua limbii Române, 31 august, președinta Maia Sandu a declarat despre importanța Limbii Române ca factor de unitate națională. Această afirmație survine la 34 de ani de la evenimentul marcant în care sute de mii de cetățeni au ieșit în stradă în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) pentru a cere recunoașterea oficială a Limbii Române drept limbă de stat și trecerea la utilizarea grafiei latine.

În discursul său, Președinta Maia Sandu a subliniat semnificația profundă a acestei zile și a subliniat transformarea pe care limba a parcurs-o în decursul decadelor. „Astăzi, sărbătorim nu doar cuvintele, ci și libertatea de a le rosti fără frică. Limba Română trebuie să ne unească în continuare, să fie puntea noastră spre trecut și către viitor”, a afirmat Maia Sandu.

Această zi reprezintă un punct de cotitură în istoria Republicii Moldova, întrucât în urmă cu 34 de ani, în aceeași zi, oamenii au demonstrat în stradă pentru a-și reclama dreptul la limbă și identitate. Regimul sovietic a îngrădit dreptul populației la limba maternă, cu scopul de a diminua legătura cu cultura și identitatea națională. Președinta a adus în discuție o perioadă întunecată a istoriei moldovenești, când a vorbi în limba română putea avea consecințe serioase, inclusiv dosare penale și persecuții.

Până în anul 1989, utilizarea alfabetului chirilic a fost impusă, iar alfabetul latin și literatura română au fost interzise sau restricționate. „Literatura românească era interzisă. Să citești o poezie în limba română era infracțiune”, a amintit Maia Sandu în discursul său.

Declarația Președintei vine în contextul unei zile de sărbătoare națională, care celebrează nu doar limbajul, ci și spiritul de luptă al poporului moldovenesc pentru recunoașterea identității sale lingvistice și culturale. Mesajul transmiterii unității prin intermediul limbii române, subliniat de Maia Sandu, subliniază necesitatea de a depăși trecutul și de a construi un viitor mai luminos și unit prin valori comune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#limba romana #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom