După jumătate de an, Comisia de anchetă „Laudromat”, gata să prezinte raportul de activitate

Un proiect de hotărâre cu privire la raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor murdari în proporții deosebit de mari, prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova va fi întocmit și înregistrat în Parlament, după finalizarea activității Comisiei parlamentare. Anunțul a fost făcut astăzi de președinta Comisiei, Inga Grigoriu, în cadrul unui briefing de presă, scrie Realitatea.md.

Grigoriu susține că, ulterior, Comisia se va adresa către biroul permanent al Parlamentului în vederea convocării unei ședințe plenare pentru a putea fi dat citire acestui raport. Raportul va fi tradus și în limba engleză, pentru a putea fi transmis organismelor internaționale, dar și instituțiilor abilitate ale Republicii Moldova.

Pe parcursul activității sale, Comisia a comunicat instituționalizat prin intermediul a circa 200 de demersuri adresate reprezentanților organelor competente. Totodată, a fost cercetată și comunicarea reprezentanților instituțiilor statului, adresate Consiliului Suprem de Securitate, cuprinzând informații remise de către Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Banca Națională a Moldovei, Serviciul de Informații și Securitate și alte instituții în adresa ex-președinților, cum ar fi Mihai Ghimpu și Nicolae Timofti.

„Astfel s-a constatat că grupurile de interese asociate direct sau indirect cu diverse rețele ale crimei organizate erau cunoscute de către toți factorii decidenți, cât și șefii organelor abilitate”, a menționat deputata.

Inga Grigoriu a mai spus că tot în acest sens au fost adresate multiple demersuri către instituțiile competente ale Republicii Moldova în vederea comunicatului publicat pe site-ul MAI al Federației Ruse la data de 11 martie curent, care se referă la câțiva cetățeni ai Republicii Moldova, plasați în căutare internațională în legătură cu spălările de bani din anii 2010-2014.

„Astfel, Comisia a obținut răspunsuri de la SIS, MAI, oficiul Interpol Moldova, SPCSB, PA. Unele răspunsuri pot fi făcute publice, cum ar fi răspunsul SPCSB și MAI, pentru ca cetățenii să fie la curent”, a declarat președinta Comisiei.

În concluzie, deputata afirmă că Procuratura este instituția care, conform atribuțiilor sale, ar trebui să acționeze în continuare, deoarece toate datele, așa cum specifică SPCSB, au fost diseminate Procuraturii Anticorupție. La rândul său, Procuratura anunță că, pe parcurs au fost formulate solicitări de asistență internațională – comisii rogatorii, dar, pentru moment, materialele acumulate se află în proces de traducere, urmând a fi remise autorităților din Federația Rusă. Iar în privința numiților din solicitare, ca urmare a adresării Comisiei Laundromat către Procuratură, instituția anunță că urmează să solicite repetat, asistență juridică internațională către autoritățile din Federația Rusă.

„Din păcate, în răspuns nu este specificată perioada și în cât timp sau în ce an Procuratura Republicii Moldova va întreprinde aceste acțiuni. De aceea, vom solicita, repetat, prezența în cadrul audierilor publice a lui Alexandru Stoianoglo, în contextul când se cunoștea, încă din 2010, despre schemele de spălări de bani prin Republica Moldova”, a conchis Inga Grigoriu.

Precizăm că, Parlamentul dizolvat nu poate adopta legi organice și nici de modificare a Constituției. În schimb, Legislativul aflat în demitere poate aproba rapoarte și corapoarte asupra unor activități fie a comisiilor parlamentare permanente, fie a unor audieri pe anumite instituții ale statului.

Amintim că, Parlamentul a constituit la 27 noiembrie 2020 Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor, care au dus la „spălarea” banilor murdari în proporții deosebit de mare prin intermediul judecătoriilor și instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova.

#Comisia Laundromat #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.