CCRM a publicat anunțul pentru selectarea candidatului la funcția de membru al Curții. Ce trebuie să conțină dosarul

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a publicat Anunțul public pentru selectarea candidatului la funcția de membru al instituției.

Concursul public a luat start astăzi, 26 mai 2021.

Concursul se va desfășura în două etape: Prima este depunerea dosarelor de înscriere la concurs și a doua, respectiv, este interviul public al candidaților admiși la concurs.

Candidatul la funcția de membru al Curții de Conturi urmează să întrunească următoarele cerințe:

a) este cetățean al Republicii Moldova;

b) are studii superioare universitare în domeniul economic, financiar sau juridic şi o experiență profesională în domeniile menționate de cel puțin 10 ani, dintre care 5 ani de experiență managerială;

c) cunoaște limba de stat.

Totodată, candidatul la funcția de membru al CCRM nu poate fi persoana care a atins vârsta standard de pensionare; este privată, prin hotărâre judecătorească definitivă, de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate; are antecedente penale, inclusiv stinse, ori a fost absolvită de răspundere sau de pedeapsa penală, inclusiv printr-un act de amnistie sau de grațiere; are, în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligației prevăzute de art.7 alin.(2) lit.a) din Legea nr.325/2013 privind evaluarea integrității instituționale; are interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorităţii Naţionale de Integritate.

Candidatul la funcţia de membru al CCRM urmează să depună la Comisie un dosar care include următoarele documente:

a) cererea de participare la concurs;

b) dovada cetățeniei Republicii Moldova (copia de pe buletinul de identitate);

c) Curriculum vitae;

d) copiile de pe diplomele de studii şi de pe certificatele de absolvire a cursurilor de perfecționare profesională şi/sau de specializare şi, opţional, alte acte de studii;

e) dovada vechimii în muncă de cel puțin 10 ani în domeniu și 5 ani de experiență managerială (copia de pe carnetul de muncă şi alte acte);

f) cazierul judiciar (sau declarația pe proprie răspundere);

g) scrisoarea de motivație (cel mult 2 pagini), scrisă în limba de stat, în care urmează să explice de ce este interesat să participe la concurs;

h) declarația pe proprie răspundere că, în cazul în care va fi numit (numită) în funcția de membru al CCRM, în termen de 30 de zile va abandona, pe durata mandatului, funcțiile incompatibile cu funcția dată;

i) declarația pe proprie răspundere a lipsei sau existenței conflictului de interese.

NOTĂ: Copiile documentelor din dosar vor fi autentificate de notar sau se prezintă împreună cu documentele în original pentru verificarea veridicității lor. În situația în care dosarul de concurs se depune prin poștă sau e-mail, această prevedere se aplică până la data desfășurării interviului public sub sancțiunea respingerii dosarului de concurs.

Dosarele de înscriere la concurs se vor depune până la data 14 iunie 2021 inclusiv, ora17.00, la sediul Curții de Conturi a Republicii Moldova, pe adresa: mun. Chișinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.69, et. 2, bir. 215 sau pe adresa de e-mail – l_ivasco@ccrm.md.

Candidații declarați admiși la etapa de selecție a dosarelor vor fi evaluați în cadrul unui interviu, data, ora şi locul desfășurării interviului urmând să fie anunțate suplimentar pe pagina oficială a Curții de Conturi a RM și prin telefon.

Concursul public se va desfășura în temeiul Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2018 și conform prevederilor Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului public pentru selectarea candidaților la funcția de membru al Curții de Conturi a Republicii Moldova.

Regulamentul poate fi accesat pe site-ul CCRM.

LINK AICI.

#Curtea de Conturi #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.