Alegeri locale în Republica Moldova! De ce tinerii nu mai votează: „O treime sunt plecați în străinătate”

La data de 5 noiembrie 2023, Moldova se pregătește pentru alegerile locale, un moment crucial în viața democratică a țării. Cu toate acestea, economistul Veaceslav Ioniță, atrage atenția asupra unui tablou dezolant cu privire la implicarea tinerilor în procesul electoral.

Din cei peste 147 de mii de tineri cu vârsta între 18 și 21 de ani, care au dobândit recent dreptul de vot, doar o parte vor să participe activ la alegerea primarului și a consilierilor locali. Iată câteva din factorii care influențează prezența tinerilor la vot:

1. Migrația Externă: Aproape o treime dintre tinerii eligibili nu se află în Moldova în acest moment. Acest fenomen al migrației externe a crescut semnificativ în ultimii ani, reducând astfel numărul celor care pot vota la alegerile locale.

2. Migrația Internă: Studenții și tinerii care migrează în căutarea unui loc de muncă în orașele mari, cum ar fi Chișinău și Bălți, nu se află în localitățile lor de origine. Acest lucru face ca prezența lor la vot în localitățile de baștină să fie redusă.

3. Cunoștințe politice reduse: Mulți tineri nu au încă cunoștințele necesare pentru a face alegeri informate. Diferența dintre nivelul de informare și angajamentul politic al tinerilor și al persoanelor în vârstă este evidentă. Tinerii au, în general, o opțiune politică mai puțin definită sau lipsesc de la vot din cauza lipsei de experiență electorală.

Din totalul tinerilor care ar putea să-și aleagă primarul, se estimează că doar 70-80 mii vor fi în localitatea lor în ziua alegerilor. Cu toate acestea, trebuie să se aibă în vedere că rata de participare la alegerile locale este în mod tradițional cu 15-20% mai mică decât la alegerile parlamentare sau prezidențiale. Astfel, din cei 147,3 mii de tineri eligibili, aproximativ 25-28 de mii sunt așteptați să participe efectiv la vot.

Este important de subliniat că tinerii reprezintă grupul cu cea mai mică prezență la vot. Rata lor de participare este cu 30-40% mai mică decât a celorlalte grupuri de vârstă. Astfel, în ciuda faptului că au dobândit dreptul de vot, un număr semnificativ de tineri ar putea să nu îl exercite în alegerile locale din 2023.

Pentru a inversa această tendință și pentru a implica tinerii în procesul democratic, eforturile ar trebui să se concentreze pe educația politică a acestora și pe creșterea gradului lor de informare cu privire la importanța votului și la opțiunile politice disponibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alegri #tineri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investitorii de stat ai Emiratelor Arabe Unite (SOI) administrează active în valoare de 2,931 de trilioane de dolari (aproximativ 10,75 trilioane de dirhami), ceea ce plasează țara pe locul al patrulea la nivel mondial, potrivit Raportului Anual 2026 publicat joi de Global SWF, citat de khaleejtimes.com.

Statele Unite conduc clasamentul global, cu 13,2 trilioane de dolari în active administrate de companiile de stat, urmate de China (8,22 trilioane de dolari), Japonia (3,84 trilioane), Emiratele Arabe Unite (2,93 trilioane) și Norvegia (2,27 trilioane). Categoria investitorilor de stat include fonduri suverane de investiții, fonduri publice de pensii și bănci centrale.

Cele mai mari instituții de stat din Emiratele Arabe Unite, în funcție de activele administrate, sunt Abu Dhabi Investment Authority, cu 1,18 trilioane de dolari, Investment Corporation of Dubai (429 miliarde), Mubadala (358 miliarde), ADQ (251 miliarde), Emirates Investment Authority (116 miliarde), Dubai Investment Fund (80 miliarde) și Dubai Holding (72 miliarde de dolari).

În octombrie 2024, Abu Dhabi a fost desemnat cel mai bogat oraș din lume în First City Ranking realizat de Global SWF, devansând Oslo. Capitala Emiratelor administra atunci 1,7 trilioane de dolari prin fondurile suverane cu sediul în oraș, motiv pentru care a primit titulatura de „Capitala capitalelor”.

De asemenea, Emiratele Arabe Unite s-au situat pe locul al cincilea în topul țărilor care au atras investiții din fonduri suverane în 2025, cu 9,9 miliarde de dolari, în creștere față de 7,9 miliarde în 2024. Statele Unite au fost principalul beneficiar, cu 131,8 miliarde de dolari, urmate de Marea Britanie (25,8 miliarde), Germania (18,8 miliarde) și Canada (17,7 miliarde).

La nivel global, investitorii de stat și-au continuat expansiunea în 2025, profitând de creșterea piețelor financiare și de implicarea în tranzacții de amploare, în multiple sectoare, în căutarea de parteneriate și noi strategii de investiții.

Potrivit raportului, fondurile suverane de investiții au atins un prag istoric în decembrie 2025, depășind pentru prima dată 15 trilioane de dolari. Împreună cu fondurile publice de pensii și băncile centrale, care și-au extins semnificativ bilanțurile, acestea administrează în prezent 60 de trilioane de dolari în active și rezerve. Estimările Global SWF arată că această sumă ar putea ajunge la aproape 80 de trilioane de dolari până în 2030.

Din totalul activelor deținute de investitorii de stat, peste o treime se află în Asia, 26% în America de Nord, 19% în Europa și 15% în regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord (MENA). Raportul anticipează că fondurile suverane vor crește mai rapid decât fondurile de pensii și băncile centrale, ceea ce ar putea duce la o pondere mai mare a Asiei și MENA, în timp ce America de Nord și Europa ar putea stagna. Oceania, America Latină și Africa sunt așteptate să rămână regiuni cu o pondere redusă.