Alegeri locale în Republica Moldova! De ce tinerii nu mai votează: „O treime sunt plecați în străinătate”

La data de 5 noiembrie 2023, Moldova se pregătește pentru alegerile locale, un moment crucial în viața democratică a țării. Cu toate acestea, economistul Veaceslav Ioniță, atrage atenția asupra unui tablou dezolant cu privire la implicarea tinerilor în procesul electoral.

Din cei peste 147 de mii de tineri cu vârsta între 18 și 21 de ani, care au dobândit recent dreptul de vot, doar o parte vor să participe activ la alegerea primarului și a consilierilor locali. Iată câteva din factorii care influențează prezența tinerilor la vot:

1. Migrația Externă: Aproape o treime dintre tinerii eligibili nu se află în Moldova în acest moment. Acest fenomen al migrației externe a crescut semnificativ în ultimii ani, reducând astfel numărul celor care pot vota la alegerile locale.

2. Migrația Internă: Studenții și tinerii care migrează în căutarea unui loc de muncă în orașele mari, cum ar fi Chișinău și Bălți, nu se află în localitățile lor de origine. Acest lucru face ca prezența lor la vot în localitățile de baștină să fie redusă.

3. Cunoștințe politice reduse: Mulți tineri nu au încă cunoștințele necesare pentru a face alegeri informate. Diferența dintre nivelul de informare și angajamentul politic al tinerilor și al persoanelor în vârstă este evidentă. Tinerii au, în general, o opțiune politică mai puțin definită sau lipsesc de la vot din cauza lipsei de experiență electorală.

Din totalul tinerilor care ar putea să-și aleagă primarul, se estimează că doar 70-80 mii vor fi în localitatea lor în ziua alegerilor. Cu toate acestea, trebuie să se aibă în vedere că rata de participare la alegerile locale este în mod tradițional cu 15-20% mai mică decât la alegerile parlamentare sau prezidențiale. Astfel, din cei 147,3 mii de tineri eligibili, aproximativ 25-28 de mii sunt așteptați să participe efectiv la vot.

Este important de subliniat că tinerii reprezintă grupul cu cea mai mică prezență la vot. Rata lor de participare este cu 30-40% mai mică decât a celorlalte grupuri de vârstă. Astfel, în ciuda faptului că au dobândit dreptul de vot, un număr semnificativ de tineri ar putea să nu îl exercite în alegerile locale din 2023.

Pentru a inversa această tendință și pentru a implica tinerii în procesul democratic, eforturile ar trebui să se concentreze pe educația politică a acestora și pe creșterea gradului lor de informare cu privire la importanța votului și la opțiunile politice disponibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alegri #tineri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.