Cele șase greșeli ale lui Putin care ar putea costa scump Rusia

13 Sept. 2023, 04:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Sept. 2023, 04:39 // Actual //  bani.md

Cu cât Vladimir Putin rămâne mai mult la putere, cu atât devine mai probabil prăbușirea mult meritată a regimului său și dezintegrarea țării sale. Omul puternic al Federației Ruse a condus națiunea într-o fundătură din care s-ar putea să nu existe scăpare, scrie în The Hill, Alexander J. Motyl, profesor de științe politice la Universitatea Rutgers-Newark, specialist pe Ucraina, Rusia și URSS, precum și pe naționalism, revoluții, imperii.

În mod ironic, Putin și apropiații săi insistă că acesta scopul Occidentului, colapsul Maicii Rusii. Dar nu este, desigur. Statele Unite, Europa și aliații lor din restul lumii se tem de posibila dispariție a statului rus. Deloc surprinzător, ei își fac griji cu privire la cel mai rău scenariu: „arme nucleare pe mâna cui nu trebuie”, război civil, instabilitate masivă și valuri de refugiați – care s-ar putea „împrăștia” cumulativ în statele vecine ale Rusiei. Și, din moment ce Rusia este atât de mare, asta înseamnă aproape fiecare națiune din Eurasia.

Acest scenariu este mult mai puțin probabil decât o dezmembrare haotică, deși în mare parte pașnică, a instituțiilor politice și economice ale Rusiei din cadrul numeroaselor sale unități și subunități regionale, cu războiul civil limitat la capitala, Moscova. Dar se poate aprecia cu ușurință de ce factorii de decizie occidentali preferă să-și facă griji pentru cei mai rău, oricât de improbabil ar fi.

În realitate, Putin este cel care a condus Rusia până aproape de colaps. Spre deosebire de imaginea pe care o propagă în țară și în străinătate, dictatorul este un ticălos care a comis o multitudine de greșeli împingând Rusia pe panta alunecoasă.

1. Prima lui greșeală a fost să creadă că un ofițer KGB de carieră de mâna a doua ar putea conduce o țară complexă precum Rusia. La fel ca protejatul său Evgheni Prigojin, Putin ar fi trebuit să caute să facă avere în state africane instabile.

2. A doua greșeală a fost să creadă că creșterea nebănuită a prețurilor la energie în perioada 1999-2000, când a preluat mandatul, îi va permite să instaureze o dictatură stabilă și eventual să facă din nou Rusia măreață. Ar fi trebuit să anticipeze că aceste venituri pe termen scurt nu înlocuiesc expertiza.

3. A treia greșeală a fost construirea unui sistem autoritar în care să fie atât conducător, cât și obiect de venerație. Or, astfel de sisteme puternic centralizate de tip fascist funcționează atâta timp cât liderii lor supremi nu fac gafe majore și sunt capabili să mențină o imagine de vigoare fizică și înțelepciune. În același timp, acestea sunt mai predispuse la gafe strategice, deoarece liderii lor tind să sufere de infatuare, iar subordonații lor să le spună doar ceea ce vor să audă, privându-i astfel de informații corecte.

4. A patra greșeală a fost incapacitatea sa de a înțelege substanța și realitatea identității ucrainene. Condus de convingerea că Ucraina este o țară artificială și că poporul ucrainean nu are o existență separată, el și-a imaginat că restabilirea controlului asupra vecinului său, o Rusie în miniatură, va fi floare la ureche.

5. A cincea greșeală a fost invadarea unor teritorii ucrainene în 2014 și apoi declanșarea războiului la scară largă în 2022. În ambele cazuri, a subestimat rezistența ucrainenilor. Putin nu a reușit să aprecieze, nici măcar după războiul din perioada 2014-2015, că ucrainenii își vor apăra țara în fața unei noi invazii. În loc să țină cont de asta, Putin a luat decizia de a lansa un război despre care oricine din afara regimului i-ar fi putut spune că este imposibil de câștigat.

6. A șasea greșeală a lui Putin este să continue războiul fără să țină cont de costurile enorme pe care le-a impus propriei sale țări. Toate prezicerile celor care anticipau un dezastru în februarie 2022 s-au dovedit corecte: războiul i-a mobilizat deopotrivă pe ucraineni și pe europeni, laolaltă cu SUA și NATO. A devastat economia rusă. A ucis un număr uriaș de ruși. A transformat Rusia într-o Coree de Nord. Și, cel mai important în ceea ce-l privește pe Putin, a întors majoritatea elitelor politice și economice împotriva sa.

Afacerea Prigojin a scos la iveală slăbiciunea și vulnerabilitatea lui Putin. Armata și poliția secretă nu au făcut nimic pentru a opri tentativa de puci, lăsându-l pe Putin confuz și fără cuvinte timp de aproape o săptămână. Analiştii din opoziţia rusă prevăd sfârşitul lui iminent, posibil fizic, cu siguranţă politic. După ce a transformat Rusia într-un stat corupt, din ce în ce mai sărac și nemodernizat, Putin merită doar oprobriul elitelor care recunosc o navă care se scufundă atunci când o văd.

Când Putin va pleca, sistemul politic al cărui pivot este el se va prăbuși în mijlocul unei lupte vicioase pentru putere. Iar când sistemul va dispărea și va domni haosul, motivația pentru ceceni, bașkeri, daghestanieni, tătari, iakuți și mulți alții din republicile Federației Ruse de a-și salva pielea prin secesiune se va dovedi enormă. Va fi suficient ca unul dintre ei să dea startul, așa cum s-a întâmplat în Lituania sovietică în 1989.

Și din moment ce Federația Rusă disfuncțională sistemic seamănă din ce în ce mai mult cu Uniunea Sovietică din 1991, prăbușirea Rusiei devine, datorită lui Putin, inevitabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.