Acuzații grave în adresa prietenului lui Plahotniuc! Slusari: 40% din terenurile agricole, controlate de Vaja Jhashi

Declarațiile optimiste ale ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea, cu privire la dezvoltarea sectorului agricol din Moldova, au fost criticate dur de directorul Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari. Acesta susține că, deși discursurile oficialilor sună promițătoare, realitatea din teren este departe de a reflecta aceste aspirații și este caracterizată de inegalități profunde și controlul asupra resurselor de către câteva holdinguri influente.

Potrivit lui Slusari, aproximativ 40% din terenurile agricole din Moldova sunt deținute de două holdinguri mari, ambele controlate de aceeași persoană, Vaja Jhashi, care este apropiat de fostul lider al partidului PDM, Vladimir Plahotniuc. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la motivațiile acestor holdinguri și la angajamentul lor pentru dezvoltarea sectorului agricol și a comunităților rurale din Moldova.

„Deși discursul oficial ne vorbește despre dezvoltarea agriculturii și sprijinul pentru fermieri, realitatea din teren este cu totul alta. Controlul asupra unor părți semnificative ale terenurilor agricole de către aceste holdinguri poate submina eforturile de dezvoltare a sectorului agricol și poate împiedica creșterea economică a satelor noastre”, a subliniat Alexandr Slusari, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

De asemenea, el a adăugat că, în această situație, holdingurile respective pot să nu aibă un interes real în dezvoltarea agriculturii sau a comunităților rurale, ci să urmărească în primul rând obținerea de profituri personale.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja #monopol #Cereale #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue