Turcia încalcă grosolan sancțiunile occidentale. Cumpără un minereu vital din teritoriile Ucrainei ocupate de Rusia

Cărbunele extras în teritoriile Ucrainei ocupate de Rusia a fost exportat în Turcia, țară NATO, în valoare de cel puțin 14,3 milioane de dolari SUA în acest an, scrie Reuters, citând surse și date de la vama rusă.

În perioada februarie-iulie 2023, aproximativ 160.400 de tone de cărbune au sosit în Turcia din regiunile de est ale Ucrainei ocupate temporar – Donețk și Lugansk, potrivit datelor. Trei producători enumerați în datele vamale au confirmat pentru Reuters că au transportat cărbune din cele două regiuni în Turcia în perioada respectivă.

Ministerul Comerțului și vama din Turcia nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta cu privire la acest subiect.

Cărbunele de la cel puțin zece producători a fost expediat în Turcia între februarie și iulie, notează Reuters. Turcia a fost cea mai mare destinație pentru vânzările de cărbune din regiunile ocupate temporar, reprezentând 95% din transporturile în această perioadă.
Turcia, un mare consumator și importator de cărbune, merge contrar tendinței globale prin creșterea ponderii cărbunelui în producerea de energie electrică. Potrivit datelor oficiale, în prima jumătate a acestui an a produs 31,5 milioane megawați-oră de energie electrică din cărbune importat, cu un sfert mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2022.

Vânzătorii de cărbune sunt înregistrați în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate temporar. Cumpărătorii au inclus companii înregistrate în Hong Kong, Emiratele Arabe Unite și jurisdicții offshore, inclusiv Belize și Insulele Virgine Britanice, arată înregistrările vamale. Nu erau companii turcești pe listă. Reuters nu a reușit să găsească contactele cumpărătorilor sau să stabilească cine a fost beneficiarul final.

Deși datele comerciale comerciale nu oferă o imagine completă a modului în care a fost exportat cărbunele, ele arată că o parte a trecut prin orașul portuar Rostov, din sudul Rusiei, iar altele prin portul Novorossisk de la Marea Neagră, care are legături feroviare cu Donețk și Lugansk.

Sancțiunile SUA, implementate la 21 februarie 2022, cu trei zile înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, interzic importurile sau exporturile către teritoriile ocupate temporar din regiunile Donețk și Lugansk. UE a introdus, de asemenea, măsuri, inclusiv interzicerea importurilor de mărfuri din aceste două regiuni.

Turcia nu a introdus astfel de restricții. Statele Unite au impus sancțiuni companiilor, inclusiv celor din Turcia, care susțin Moscova în războiul împotriva Ucrainei.

#minereu #sanctiuni #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.