„Vedetele” expoziției Autoclassica de la Castel Mimi

21 Sept. 2023, 13:37
 // Categoria: Comercial // Autor:  MD Bani
21 Sept. 2023, 13:37 // Comercial //  MD Bani

Republica Moldova găzduiește un eveniment auto extraordinar în weekendul care se apropie, unul care îmbină eleganța și istoria automobilelor clasice într-un mod impresionant.

AutoClassica la Castel Mimi este primul eveniment dedicat exclusiv mașinilor clasice, care este organizat cu mândrie de AutoBlog.MD pe teritoriul Castel Mimi din raionul Anenii Noi, transmite auto.blog.md.

La expoziție, vom putea admira cele mai diverse autombile, din diferite perioade, care sunt atât din Republica Moldova, dar și dinafara ei, acestea fiind:

Porsche 911 Turbo produs în anul 1991. În Moldova sunt doar două. În total, în lume au fost produse 3660 de exemplare.

Ford Mustang România 1965.

Volvo Amazon 121 din 1966. Vine din România

Chevrolet Corvette 1977, vine din România

Ford Model A Sport Coupe – Ani de producție ai modelului: 1927-1931

Ford Model T de aproape un secol, produs în anii 1928-1929, înmatriculat în Republica Moldova. S-a vândut pentru 530 USD (echivalentul a aproximativ 7.500 de dolari astăzi).

Toyota 4Runner – anul producţiei 1988. Maşina de la AutoClassica la Castel Mimi este unul din puținele exemplare construite pentru piața din Europa, fiind de la bun început în proprietatea unei singure familii de origine poloneză stabilită în Elveția. Actualul proprietar a achiziționat-o de la familie acum trei ani, fiind foarte bine întreținută şi îngrijită obsesiv, cu extrem de multe piese de rezervă.

Primul Ford Mustang – fabricat la începutul anului 1965 şi a fost importat din Statele Unite ale Americii în anul 2005, avariat şi descompletat, dar abandonat timp de patru ani din imposibilitatea efectuării reparațiilor. A fost achiziționat ulterior de actualul proprietar în 2009, iar până la sfârşitul lui 2010 a fost finalizată restaurarea cu investiţii destul de considerabile.

Amintim că la  Castel Mimi se poate ajunge cu maşina proprie sau cu trenul, din Chisinau, de la gară, pornirea la ora 12.00.

De la castel spre Chişinău trenul porneşte la ora 19.00

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.