Plahotniuc și Șor – mutare tactică la GMG. Schimbă publicitatea la altă Casă de vânzări

Piața media audiovizuală pare să rămână sub influența fugarilor Vlad Plahotniuc și Ilan Șor. Agențiile de publicitate din Republica Moldova au fost informate despre preluarea de către Sales Platform SRL a inventarului publicitar pentru șapte posturi de la Casa Media Corp SRL, scrie realitatea.md.

„Stimați parteneri, prin prezenta, confirmăm că Sales Platform SRL este reprezentantul nostru în ceea ce privește vânzarea inventarului publicitar al posturilor noastre TV Prime și Publika TV. Această colaborare este oficializată prin acordul nr. 02/01102023 din 1 octombrie 2023. Acordul precedent cu compania Casa Media Corp SRL a fost reziliat pe cale amiabilă din 30 septembrie 2023”, scrie într-o înștiințare semnată de directorul executiv al General Media Group (GMG), Viorel Moraru.

Astfel, până la data de 31 octombrie 2023, „vom asigura o perioadă de tranziție în care ne angajăm să onorăm toate obligațiile asumate de către compania noastră ca parte terță în baza contractului precedent. Vă încurajăm să vă adresați reprezentanților companiei Sales Platform SRL pentru detalii tehnice suplimentare”.

„Dorim să subliniem angajamentul nostru continuu față de colaborarea reciproc avantajoasă și suntem disponibili pentru a facilita o tranziție operațională fluentă, precum și pentru a gestiona și compensa eventualele inconveniențe”, mai scrie în acea scrisoare.

Scrisori cu conținut asemănător au fost semnate de administratorii posturilor: Canal 2 și Canal 3 (Adrian Panciuc); Canal 5 (Anton Bespalov); Real Radio (Elena Cudinova-Chilescu) și NG Production (Natalia Gordienco).

Un alt document, care are o oarecare semnătură și ștampila Sales Platform SRL, la fel, a informat că, începând cu 1 octombrie 2023, a propus spre achiziție inventarul publicitar pentru șapte posturi adiționale.

„Până la data de 31 octombrie 2023, având în vedere rezilierea contractului cu reprezentantul anterior al acestor posturi tv, suntem disponibili pentru resemnarea acordurilor (shop listurilor și anexelor) cu compania noastră, menționând în totalitate obligațiunile asumate de posturile tv ca parte terță a contractului precedent”.

Este descris algoritumul de acțiune și mai este menționat că „plățile pentru plasarea publicității începând cu data de 1 octombrie 2023 vor fi efectuate către conturile companiei Sales Platform SRL. Plățile în avans, efectuate către conturile altor companii, vor fi returnate și ulterior transferate către conturile companiei Sales Platform SRL, în baza acordurilor noi”.

Astfel, din portofoliul Casei Media Corp SRL lipsesc posturile: Publika TV, Prime, Canal 2, Canal 3, Canal 5, Real Radio și NG Production.

Amintim că anul acesta, de Ziua Libertății Presei marcate pe 3 mai, președinta Consiliului Audiovizualului (CA), Liliana Vițu, a vorbit la o emisiune tv despre concurența neloială pe piața de publicitate și că instituția pe care o conduce a purces deja la anumite acțiuni. „Ne ocupăm de aceasta nu doar pentru că este condiția Uniunii Europene, dar pentru că am văzut și noi nevoie să obținem mai multe instrumente la Consiliul Audiovizualului, de exemplu, pe tot ceea ce ține de raportare, pe surse de finanțare a instituțiilor media. Înainte, era doar o abordare formală a posturilor de televiziune. Ne scriau acolo povești cu zmei sau nu scriau absolut nimic, sau scriau că este un secret comercial de unde sunt ei finanțați. Or, noi am schimbat chestia aceasta. S-a schimbat și legislația. Consiliul Audiovizualului are dreptul să respingă rapoartele, ceea ce nu prevedea Codul până în noiembrie anul trecut. Consiliul poate da sancțiuni dacă raportul este depus a doua oară fără să fie întocmit corect. (…) Trebuie să lucrăm și cu Consiliul Concurenței, pentru că piața audiovizuală are și o dimensiune economică. Această concentrare mediatică ține și de o concentrare economică. (…) Lucrăm cu Consiliul Concurenței. Lucrurile nu se văd la suprafață, dar dânșii fac o analiză a felului în care actuala companie de audiențe face măsurările. Noi lucrăm și cu alte instituții”, a declarat Liliana Vițu.

#gmg #Plahotniuc #TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.