Banii curg gârlă în caznaua statului și trag în sus rezervele valutare ale țării

La data de 29 septembrie 2023, Republica Moldova înregistra o creștere semnificativă a activelor oficiale de rezervă, ajungând la suma de 4 881,93 milioane de dolari SUA. Aceasta reprezintă o majorare de 63,96 milioane de dolari SUA în comparație cu soldul de 4 817,97 milioane de dolari SUA înregistrat la 30 august 2023.

Majorarea rezervelor obligatorii a fost influențată de:

Grantul de la Banca Mondială: Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a înregistrat un grant în valoare de 88,39 milioane de dolari SUA de la Banca Mondială.

Veniturile din gestionarea rezervelor valutare: O creștere de 16,25 milioane de dolari SUA a fost generată din gestionarea eficientă a rezervelor valutare.

Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate: S-a înregistrat o creștere de 14,65 milioane de dolari SUA datorită intrărilor nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate.

Creditelor și granturilor pentru proiecte investiționale: În favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, au fost înregistrate credite și granturi în valoare de 3,24 milioane de dolari SUA pentru proiecte investiționale.

Intrările nete în conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă: Un adăugare de 0,55 milioane de dolari SUA a fost înregistrată în conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă.

Alte intrări nete: Se înregistrează 0,76 milioane de dolari SUA ca rezultat al altor intrări nete.

Totodată, s-au consemnat și diminuări ale activelor oficiale de rezervă cauzate de:

Deprecierea cursurilor de schimb: Cursurile de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare au suferit o depreciere, conducând la o scădere de 36,60 milioane de dolari SUA.

Plățile aferente serviciului datoriei publice externe: Au fost efectuate plăți în valoare de 11,33 milioane de dolari SUA pentru serviciul datoriei publice externe a Republicii Moldova.

Plățile Ministerului Finanțelor: Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a efectuat plăți în valoare de 8,59 milioane de dolari SUA.

Reevaluarea valorilor mobiliare: A avut loc o reevaluare a valorilor mobiliare din portofoliul de investiții, generând o diminuare de 3,36 milioane de dolari SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve valutare #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.