Bula creditelor se umflă: împrumuturile neperformante, plus 26% într-un an

11 Oct. 2025, 11:17
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Oct. 2025, 11:17 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Piața creditării din Republica Moldova continuă să se extindă, dar odată cu creșterea portofoliilor bancare se accentuează și riscurile. Potrivit datelor Ministerului Economiei, în prima jumătate a anului 2025 volumul creditelor neperformante – adică al împrumuturilor care nu mai sunt rambursate la timp – a ajuns la 4,3 miliarde de lei, în creștere cu 26,4% față de iunie 2024.

Deși băncile au majorat semnificativ volumul creditelor noi și soldul portofoliilor active, ritmul în care apar credite problematice începe să ridice semne de întrebare. Totuși, ponderea acestora în totalul creditelor s-a redus ușor, de la 4,9% la 4,5%, datorită creșterii accelerate a creditelor performante.

În prima jumătate a anului, volumul creditelor noi acordate persoanelor fizice a însumat 13,6 miliarde lei, cu 50% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Cele mai dinamice segmente au fost creditele de consum (+32,5%) și creditele ipotecare, care s-au dublat. Ministerul explică această evoluție prin scăderea ratelor dobânzilor la împrumuturile în lei, care au devenit mai accesibile.

În același timp, creditele pentru companii au ajuns la 26 miliarde lei, cu o creștere anuală de 28,5%. Sectorul comercial rămâne cel mai activ beneficiar (35,7% din total), urmat de agricultură (10,2%), servicii (+38%) și industrie alimentară (+10,3%).

Ca urmare, portofoliul total de credite din sistemul bancar a urcat la 94 miliarde lei la sfârșitul lunii iunie 2025, cu 35% mai mult decât în 2024. Din această sumă, 53,6 miliarde lei revin companiilor, iar 40,3 miliarde lei – persoanelor fizice, ale căror împrumuturi s-au majorat cu 42,4%.

Ministerul Economiei atrage atenția că, deși băncile dispun de lichiditate suficientă – gradul de acoperire a creditelor prin depozite este de 136,9% –, ritmul rapid al creditării și creșterea vizibilă a creditelor neperformante impun prudență.

„Expansiunea creditării, combinată cu presiuni inflaționiste și o scădere a puterii de cumpărare, ar putea transforma împrumuturile neperformante într-un risc sistemic dacă tendința persistă”, se arată în analiza ministerului.

În prezent, fiecare al douăzeci și doilea credit din sistem este neperformant, iar evoluția acestei categorii va depinde de capacitatea debitorilor de a-și menține solvabilitatea într-un context economic fragil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Sept. 2026, 09:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Sept. 2026, 09:04 // Actual //  Ursu Victor

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.