Cifre revizuite în creștere: Aeroporturile din Europa se aşteaptă să aibă mai mulţi pasageri decât înaintea pandemiei

Aeroporturile din Europa se aşteaptă în 2024 la un număr mai mare de pasageri decât înaintea pandemiei, a previzionat miercuri ACI Europe, o organizaţie care reprezintă peste 500 de aeroporturi din 55 de ţări europene, transmite DPA, citată de Agerpres.

După o creştere de 11,6% a numărului pasagerilor în august, ACI a revizuit în creştere estimările pentru anul viitor.

Organizaţia cu sediul la Bruxelles se aşteaptă la o creştere a traficului pe aeroporturile din Europa cu 1,4% faţă de 2019, înaintea pandemiei, în timp ce anul acesta ar urma să se înregistreze un nivel cu 4,5% mai scăzut.

Există, însă, diferenţe semnificative între aeroporturi. Astfel, mai puţin de jumătate au revenit până acum la nivelul de dinaintea crizei.

În rândul marilor huburi, aeroportul din Istanbul a înregistrat în august o creştere de 12,6% a numărului de pasageri comparativ cu 2019, în urma extinderii activităţilor companiei aeriene Turkish Airlines.

Aeroportul din Frankfurt, în schimb, a raportat în august un declin de 15,3% al numărului de pasageri, fiind cel mai departe de perioada de dinaintea pandemiei în rândul primelor cinci aeroporturi din Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoze #pasageri #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.