Și-a construit o vilă care arată precum Casa Albă, în vârful unui zgârie-nori! Milionarul a fugit apoi din țară

Lux și opulență! Un conac pe acoperișul unui zgârie-nori din Bengaluru, India, a devenit viral nu doar datorită aspectului său inedit, ci și a faptului că proprietarul său nu va putea pune piciorul în el. Construită pe o suprafață de 40.000 de metri pătrați, clădirea cu două etaje este situată la o înălțime de peste 100 de metri și se află pe acoperișul Kingfisher Towers.

Vijay Mallya (67 de ani), fiul fondatorului grupului United Breweries, Vittal Mallaya, părăsit India în martie a anului 2016, după ce creditorii au început să-l caute. Acesta ar fi împrumutat sume uriașe de bani pe care nu le-a mai restituit niciodată. Cu toate acestea, el a negat acuzațiile, iar India a încercat să îl extrădeze în Marea Britanie.

Proiectul ambițios al vilei ar fi trebuit să aibă, printre altele, o cramă, o piscină interioară încălzită, o piscină exterioară și un heliport. Cu toate acestea, produsul final a rămas încă necunoscut din momentul în care Mallya a dezvăluit că intenționează să-și construiască palatul de vis în 2010, potrivit Daily Mail. Casa pare a fi o copie fidelă, la scară mai mică, a Casei Albe din SUA – reședința președintelui american.

Mallya a sfidat instanța în iulie anul trecut și a primit o pedeapsă de patru luni de închisoare. Magnatul, al cărui imperiu includea o echipă de Formula 1, numeroase fabrici de bere, distilerii și o companie aeriană, a fost amendat cu 2.000 de rupii (aproximativ 25 de dolari) pentru că a transferat 40 de milioane de dolari către copiii săi, încălcând astfel ordinele judecătorești.

Problemele cu legea nu s-au oprit aici! În urma acuzațiilor că a deturnat milioane de dolari din împrumuturile în valoare de 1,4 miliarde de dolari acordate Kingfisher Airlines pentru a-și cumpăra diverse proprietăți și pentru a-și finanța stilul de viață luxos, în loc să le folosească pentru a ajuta compania aeriană, Mallya a fugit în Regatul Unit. În cele din urmă, a fost eliberat pe cauțiune, în 2017.

#acoperis #conac #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.