Și-a construit o vilă care arată precum Casa Albă, în vârful unui zgârie-nori! Milionarul a fugit apoi din țară

Lux și opulență! Un conac pe acoperișul unui zgârie-nori din Bengaluru, India, a devenit viral nu doar datorită aspectului său inedit, ci și a faptului că proprietarul său nu va putea pune piciorul în el. Construită pe o suprafață de 40.000 de metri pătrați, clădirea cu două etaje este situată la o înălțime de peste 100 de metri și se află pe acoperișul Kingfisher Towers.

Vijay Mallya (67 de ani), fiul fondatorului grupului United Breweries, Vittal Mallaya, părăsit India în martie a anului 2016, după ce creditorii au început să-l caute. Acesta ar fi împrumutat sume uriașe de bani pe care nu le-a mai restituit niciodată. Cu toate acestea, el a negat acuzațiile, iar India a încercat să îl extrădeze în Marea Britanie.

Proiectul ambițios al vilei ar fi trebuit să aibă, printre altele, o cramă, o piscină interioară încălzită, o piscină exterioară și un heliport. Cu toate acestea, produsul final a rămas încă necunoscut din momentul în care Mallya a dezvăluit că intenționează să-și construiască palatul de vis în 2010, potrivit Daily Mail. Casa pare a fi o copie fidelă, la scară mai mică, a Casei Albe din SUA – reședința președintelui american.

Mallya a sfidat instanța în iulie anul trecut și a primit o pedeapsă de patru luni de închisoare. Magnatul, al cărui imperiu includea o echipă de Formula 1, numeroase fabrici de bere, distilerii și o companie aeriană, a fost amendat cu 2.000 de rupii (aproximativ 25 de dolari) pentru că a transferat 40 de milioane de dolari către copiii săi, încălcând astfel ordinele judecătorești.

Problemele cu legea nu s-au oprit aici! În urma acuzațiilor că a deturnat milioane de dolari din împrumuturile în valoare de 1,4 miliarde de dolari acordate Kingfisher Airlines pentru a-și cumpăra diverse proprietăți și pentru a-și finanța stilul de viață luxos, în loc să le folosească pentru a ajuta compania aeriană, Mallya a fugit în Regatul Unit. În cele din urmă, a fost eliberat pe cauțiune, în 2017.

#acoperis #conac #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.