Importul de cereale, sub lupa lui Bolea! A elaborat un mecanism, iar o comisie se va ocupa de licențiere

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova a elaborat un regulament privind organizarea și activitatea comisiei de licențiere a importului de cereale din Ucraina. Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a anunțat astăzi că aceste documente, care includ modelele de licențe și cererile pentru obținerea acestora, vor fi disponibile pe site-ul ministerului.

Regulamentul a fost dezvoltat în concordanță cu un ordin emis de Comisia pentru Situații Excepționale la 4 octombrie și vizează introducerea licențelor pentru importul anumitor tipuri de cereale. Documentul descrie condițiile și procedura de import de cereale din Ucraina în baza licențelor și prevede înființarea unei comisii speciale pentru acordarea acestora.

Conform regulamentului, licențele vor fi acordate doar agenților economici care se ocupă cu creșterea animalelor, producția de hrană pentru animale în ferme, producerea de produse făinoase, grăsimi și uleiuri. Acești agenți economici vor primi licențe pentru importul de semințe de grâu, porumb și floarea-soarelui, excluzând semințele pentru însămânțare, semințele ambalate pentru consum, semințele prăjite etc.

Procedura de obținere a licenței implică depunerea unei cereri, împreună cu documente precum copia extrasului din Registrul de Stat al Persoanelor Juridice sau un certificat de înregistrare a unei ferme țărănești, copia cărții de identitate a reprezentantului legal și altele. Comisia specială va verifica informațiile în termen de 5 zile lucrătoare de la depunerea cererii, inclusiv stocurile existente, efectivele de animale, capacitatea de producție și prelucrare pentru următoarele 6 luni și certificatul de conformitate.

Licența poate fi utilizată doar de către titularul acesteia și în scopurile declarate, iar orice abatere va duce la anularea licenței de către Ministerul Agriculturii. Importatorii vor putea încheia contracte de import-export numai după obținerea licenței. Serviciul Vamal va superviza tranzacțiile pentru importul de cereale din Ucraina în Republica Moldova, asigurându-se că marfa ajunge la importatori.

Aceste măsuri de licențiere au fost introduse la 4 octombrie pentru a stabiliza prețurile pe piața internă a cerealelor din Moldova. Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Serviciul Vamal vor colabora pentru a monitoriza și reglementa procesele implicate în importul de cereale din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #Cereale #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.