BNM nu stabilește cursul leului, BNM … ce face? Un nou episod al podcastului „Dă sens banilor”

Ediția cu numărul 9 al podcastului „Dă sens banilor” oferă explicații clare despre faptul că Banca Națională a Moldovei (BNM) nu stabilește cursul leului, ci îl calculează. Daniel Savin, director al Departamentului piețe financiare din cadrul BNM, a precizat în cadrul unui interviu oferit jurnalistei Lilianei Barbăroșie, că BNM, de fapt, „calculează cursul leului și îl fixează în baza tranzacțiilor reale din piață. Deci, nu este un rezultat al unui algoritm sau al unei curbe, este un rezultat al cererii și ofertei de valută”.

În cadrul interviului, directorul Daniel Savin mai povestește despre departamentul pe care îl conduce în cadrul BNM. Acesta are trei direcții or trei activități principale: implementarea politicii monetare, ceea ce presupune operațiuni legate de rezervele obligatorii și analiza pieței valutare. O altă activitate este gestionarea rezervelor valutare și a treia activitate, la fel importantă, este activitatea în calitate de agent al statului.

„Valuta străină este ca și o marfă. Deci, ea are un preț. Și cumpărătorii și vânzătorii influențează prețul la această marfă. Când este cerere sporită de valută în piață, adică avem mai mulți cumpărători, încercăm să înțelegem ce factori influențează că avem cerere sporită. Aș împărți factorii legați de cursul valutar în două categorii: economici și non-economici. Dacă ne referim la factori economici, aici e important să menționăm că pe parcursul unui an calendaristic avem diferite perioade: avem sezon rece, avem vara, când se consumă mai puțină energie, când avem mai multe remitențe. Și acești factori economici pot fi împărțiți, iarăși, în mai multe categorii: factori sezonieri și nesezonieri.

În analizele pe care noi le facem, vedem o proiecție a factorilor sezonieri, de exemplu, iarna când consumul de energie în general crește, este o cerere sporită de valută, aceasta de regulă duce la o depreciere a cursului. Deoarece crește cererea, crește prețul. În categoria factorilor sezonieri care influențează în apreciere, am putea vedea exporturile, de exemplu exportul produselor cerealiere în vara-toamna anilor. Sau în perioadele de vacanță, când remitențele cresc, atunci avem o ofertă sporită de valută, și de regulă în aceste perioade se poate observa o apreciere a cursului. Deci, aceștia sunt factorii sezonieri.

În categoria factorilor nesezonieiri ar fi orice factori care duc la cereri sau oferte de valută suplimentară. De exemplu, în cazul în care cresc anumite transferuri, granturi, credite etc., în piață apare valută suplimentară spre vânzare și acesta este un factor de apreciere, deoarece crește volumul ofertei. Și deciziile de politică monetară sunt niște factori economici, nesozenieri. Dacă e să vorbim despre factorii non-economici, aici putem vorbi, în special, de așa numitele efectele unice, sau crize, mini-crize. De exemplu criza COVID-19, războiul din Ucraina, criza energetică. Cam acești factori au creat, la anumite etape în ultimii trei-patru ani, deficit sau cerere sporită de valută, respectiv, avem și o traiectorie mai înspre depreciere a cursului”, a declarat Daniel Savin, director al Departamentului piețe financiare din cadrul Băncii Naționale a Moldovei.

La rubrica ”Bani pe scurt”, Daniel Savin a vorbit inclusiv și despre valuta străină care se vinde pe piața din Republica Moldova.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

#bnm. podcast #piata valutara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premier Energy și FEE Nord au depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cereri oficiale de reducere a tarifelor reglementate, invocând scăderea costurilor de achiziție pentru perioada iunie-decembrie 2025.

FEE Nord (operatorul de stat care deservește raioanele din nord) propune micșorări de aproape 10 % pentru consumatorii racordați la joasă tensiune și până la 14,7 % la intrarea în rețeaua de transport. Concret, prețul solicitat la punctele de intrare în rețelele de transport este de 264 bani/kWh, față de 310 bani/kWh în prezent; la ieșirea din transport – 289 bani/kWh (-13,5 %); pentru consumatorii de medie tensiune – 318 bani/kWh (-12,6 %); iar pentru cei de joasă tensiune – 422 bani/kWh (-9,8 %).

Premier Energy, care alimentează centrul, sudul și municipiul Chișinău, solicită reduceri mai temperate, de circa 4-6 %. Noile tarife propuse sunt: 285 bani/kWh la intrarea în rețelele de transport (-5,6 %), 309,54 bani/kWh la ieșire (-5,0 %), 312,49 bani/kWh pentru consumatorii de înaltă tensiune (-5,0 %), 333,83 bani/kWh pentru medie tensiune (-4,9 %) și 393,76 bani/kWh pentru joasă tensiune (-4,0 %). Prețul mediu al serviciului universal ar scădea astfel la 374,45 bani/kWh, cu 8,7 % sub nivelul actual de 4,10 lei/kWh (410 bani).

Premier Energy contestă premisele de preț transmise de furnizorul central Energocom, susținând că valorile estimate pentru energia de pe bursa OPCOM ar fi „subestimate”, mai ales pentru lunile de vârf ale anului, și cere ANRE să ia în calcul calculele proprii, bazate pe un curs de 19,90 MDL/EUR și pe o majorare de 22 % a cotațiilor bursiere.

În prezent, tariful la energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.