Sectorul cerealelor din Ucraina ar putea pierde 3,2 miliarde de dolari în 2023 din cauza războiului

19 Oct. 2023, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Oct. 2023, 17:23 // Actual //  bani.md

Pierderile înregistrate în acest an de sectorul cerealelor şi oleaginoaselor din Ucraina ar putea trece de 3,2 miliarde de dolari, din cauza costurilor ridicate cu logistica şi majorările de preţuri la combustibili şi îngrăşăminte, ceea ce ameninţă să ducă la reducerea suprafeţelor însămânţate în următorii ani, au avertizat joi asociaţiile fermierilor, transmite Reuters.

Ucraina este unul din cel mai importanţi producători şi exportatori mondiali de produse alimentare iar sectorul său agricol a fost, tradiţional, unul profitabil. În 2022, însă, autorităţile şi fermierii din Ucraina nu au dat publicităţii rezultatele financiare.

Înainte de invazia rusească, Ucraina expedia cea mai mare parte a exporturilor via porturile de la Marea Neagră, care începând din luna februarie 2022 au fost complet sau parţial blocate.

Oportunităţile limitate de export, care acum sunt concentrate pe micile porturi de la Dunăre şi căile ferate spre Europa de Est, au majorat costurile cu logistica şi în consecinţă au redus preţurile pe care traderii le pot oferi fermierilor ucraineni. De asemenea, închiderea porturilor a dus la creşterea semnificativă a preţurilor la carburanţii, seminţele, îngrăşămintele şi piesele de schimb importate.

Agrarian Council, cel mai mare grup de agribusiness din Ucraina, a spus că în 2023 costul producţiei de grâu a fost de aproximativ 146 de dolari pe tonă şi preţul mediu de vânzare a fost de 102 dolari. De asemenea, fermierii ucraineni au cheltuit 149 de dolari pentru a produce o tonă de porumb pe care o pot vinde pentru 94 de dolari. Potrivit Agrarian Council, în 2023 chiar şi producerea de floarea soarelui şi rapiţă va fi neprofitabilă şi doar soia boabe va aduce un anumit profit fermierilor.

Producătorii ucraineni spun că pierderile mari au dus deja la diminuarea suprafeţelor însămânţate pentru recolta din 2024. „Aveam de gând să însămânţăm 2.000 de hectare cu grâu de iarnă, dar la final am însămânţat doar 1.000 de hectare”, a spus Ruslan Holub, directorul unei companii care cultivă peste 10.000 de hectare de teren în centrul şi sudul Ucrainei.

„Fermierii vor stabili ce suprafaţă vor însămânţa în primul rând pe baza capacităţii lor financiare”, spune Oleh Khomenko, preşedintele asociaţiei Ukrainian Agribusiness Club.

Sindicatele fermierilor nu au dorit să facă prognoze cu privire la suprafeţele care vor fi însămânţate cu grâu pentru recolta din 2024 însă Ministerul ucrainean al Agriculturii îşi menţine prognozele referitoare la însămânţarea unor suprafeţe de aproximativ 4,4 milioane de hectare. Conform celor mai recente date oficiale, la data de 16 octombrie 2023, fermierii ucraineni au însămânţat 3,02 milioane de hectare cu grâu, comparativ cu 2,5 milioane de hectare la aceiaşi dată a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 11:00 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că ajustările tarifelor la energie trebuie făcute la timp, chiar dacă acestea presupun majorări pentru consumatori, pentru a evita acumularea datoriilor în întreprinderile din sector. Totodată, el susține că actuala ajustare a tarifelor nu va fi ultima, iar mecanismul de compensații trebuie extins și orientat mai precis către gospodăriile vulnerabile.

Potrivit lui Grosu, crizele energetice prin care Republica Moldova trece din 2021 au arătat că autoritățile trebuie să fie transparente cu populația și să nu amâne ajustarea tarifelor atunci când costurile reale cresc.

„Prima [lecție] — să fim sinceri cu cetățenii noștri și să ajustăm tarifele la timp. (…) Dacă nu le ajustezi la timp, bagi întreprinderea în datorii. Și cumva îți creează senzația: domnule, dacă amânăm mai încolo. Nu se amână, pentru că datoriile cresc, cresc, cresc și odată va trebui să le onorăm”, a declarat președintele Parlamentului.

Grosu a precizat că actuala rundă de ajustări tarifare nu va fi ultima, sugerând că tarifele vor continua să fie revizuite în funcție de evoluția costurilor din sectorul energetic.

„Această ajustare tarifară nu va fi ultima”, a spus șeful Legislativului.

În paralel, autoritățile intenționează să adapteze sistemul de compensații astfel încât ajutorul să ajungă la un număr mai mare de consumatori și să fie acordat mai țintit. Grosu a amintit că, în primii ani ai crizei energetice, mecanismul s-a concentrat în special pe consumatorii de gaze și energie termică, în timp ce gospodăriile care se încălzesc cu lemne au fost inițial mai puțin acoperite.

Potrivit acestuia, obiectivul Guvernului este majorarea numărului de beneficiari ai compensațiilor. Grosu a spus că atragerea resurselor externe pentru finanțarea sprijinului energetic se află și pe agenda discuțiilor purtate de premier în cadrul vizitei sale la New York.

Guvernul utilizează în prezent un mecanism de compensații monetare pentru consumatorii casnici, calculat în funcție de veniturile gospodăriei, costurile energetice și sursa principală de încălzire. În documentele oficiale aferente sezonului rece 2025–2026, Executivul arată că mecanismul urmărește menținerea sprijinului pentru gospodăriile vulnerabile în contextul variațiilor tarifare.