Mai mulți bolizi de lux, sechestrați de ARBI! Vedeta este un Ferrari din 2016

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a emis ordonanțe de sechestru pentru o serie de bunuri în valoare de peste 6,6 milioane de lei, în conformitate cu delegațiile acordate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Direcția Generală Teritorială Nord a CNA. Aceste bunuri includ o gamă variată de mijloace de transport și o încăpere locativă.

Printre bunurile sechestrate se numără următoarele:

Un Mercedes Benz (anul fabricaţiei 2018)
Un Ferrari (anul fabricaţiei 2016)
Un Audi S3 (anul fabricaţiei 2016)
O Toyota Prius (anul fabricaţiei 2021)
Un Can Am Maverick X3 (anul fabricaţiei 2017)
Un Renault Megane (anul fabricaţiei 2016)
O încăpere locativă

Aceste sechestre au fost impuse în cadrul investigațiilor privind diverse cazuri penale și reprezintă eforturile continue ale ARBI de a recupera bunuri obținute ilegal sau legate de activități infracționale. La acest moment, ARBI are în lucru 101 de delegații pentru 72 de cauze penale, care implică 143 de subiecți.

În plus, eforturile de investigație ale CNA includ expertize judiciare, analize operaționale și activități de testare a integrității profesionale. Organul de urmărire penală al CNA gestionează 414 de dosare, iar eforturile de investigație sunt menite să asigure justiția și să combată criminalitatea organizată în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².