Moldovenii au intrat în vânătoare de soare! Creștere exponențială a energiei fotovoltaice

Datele recente furnizate de către Agenția pentru Energie și Mediu (AEE) arată o continuă expansiune a capacităților de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice fotovoltaice în România. Această tendință pozitivă reflectă o creștere semnificativă a adoptării mecanismului de Contorizare netă, care oferă beneficiilor oportunitatea de a produce și consuma propriile lor surse de energie electrică sustenabilă.

La sfârșitul lunii septembrie 2023, numărul beneficiarilor mecanismului de sprijin Contorizare netă a ajuns la 4071, semnificativ mai mare față de perioada anterioară. Acești beneficiari sunt atât persoane fizice cât și companii care au investit în instalații fotovoltaice pentru a-și acoperi parțial sau integral necesarul de energie electrică. Capacitatea totală de producere a energiei electrice prin intermediul panourilor fotovoltaice a atins impresionanta cifră de 81,9 megawați.

Contorizarea netă reprezintă un instrument esențial în promovarea surselor regenerabile de energie în România. Prin acest mecanism, consumatorii finali pot reduce costurile lor cu energia electrică și să devină mai puțin dependenți de fluctuațiile tarifelor de energie, deoarece o parte semnificativă din consumul lor este acoperită de energia generată de propriul sistem fotovoltaic.

Această creștere semnificativă în adoptarea tehnologiei fotovoltaice și în utilizarea mecanismului de Contorizare netă arată angajamentul României în direcția durabilității și a trecerii la surse de energie mai curate. Aceste evoluții pozitive contribuie nu numai la reducerea emisiilor de carbon, dar și la consolidarea independenței energetice a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fotovolatice #Energie #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.