Musk plănuieşte un nou val de reduceri de preţuri: Preţurile Tesla rivalizează cu preţul mediu al maşinilor din SUA

Cele mai bine vândute vehicule electrice ale Tesla concurează acum direct cu maşinile pe benzină la preţ, după ultima rundă de reduceri de preţ. Preţurile mai mici ar putea costa compania 1,2 miliarde de dolari pe an, potrivit cel puţin unui investitor, conform Bloomberg.

La 38.990 de dolari, sedanul de bază Model 3 costă acum cu 8.700 de dolari mai puţin decât suma medie plătită pentru un autoturism sau un camion în SUA. Preţul de pornire pentru un SUV Model Y este cu 3.700 de dolari mai mic decât preţul mediu al unui automobil, de aproximativ 48.000 de dolari, potrivit unei analize realizate de Bloomberg Green. Tesla a început să reducă preţurile la începutul anului, strâmbând din nas constructorilor auto tradiţionali care se străduiau deja să producă vehicule electrice în mod profitabil.

„Acum vine partea distractivă a scăderii costurilor, viaţa după paritatea preţurilor”, a declarat Sam Korus, analist la Ark Investment Management, care administrează fonduri cu aproximativ 1,27 miliarde de dolari în acţiuni Tesla. „Produsul poate continua să coste mai puţin sau continuă să stea în acelaşi segment de preţ, iar performanţa se îmbunătăţeşte.”

În timp ce preţul acţiunilor Tesla a fost puţin afectat de reducerile de săptămâna trecută, ritmul reducerilor din acest an a creat o prăpastie între unii investitori. Gary Black, managing partner la The Future Fund, a declarat că numai modificările de săptămâna trecută vor costa Tesla 1,2 miliarde de dolari pe an începând cu 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#returi #reduceri #mașini #Tesla

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.