Atenție moldoveni! De azi, Big Brother intră în vigoare. Statul va ști totul despre pasagerii care zboară cu avionul

Deputații, în ședința de astăzi a Parlamentului, au votat un proiect de lege care permite utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor în domeniul transportului aerian. Proiectul de lege a fost aprobat în prima lectură cu susținerea a 65 de deputați.

Această măsură va permite transmiterea datelor din registrul pasagerilor autorităților competente din țară și din alte state, precum și către Europol. Scopul principal al acestui proiect de lege este asigurarea securității naționale prin identificarea și detectarea persoanelor afiliate grupurilor și formațiunilor teroriste, precum și a călătorilor care prezintă riscuri pentru securitatea națională. Colectarea și utilizarea datelor din registrul pasagerilor vor permite autorităților să identifice și să evalueze potențialele riscuri înainte ca persoanele respective să ajungă la punctul de trecere a frontierei de stat, oferind astfel oportunitatea de a lua măsuri preventive.

Procedura propusă presupune că datele despre călători vor fi transmise de transportatorii aerieni către o Unitate de Informații privind Pasagerii prin intermediul unui ghișeu unic. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră va colecta și analiza aceste date. De asemenea, datele vor fi transmise și altor state și organizații internaționale, inclusiv Europol, în conformitate cu prevederile legale și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte. Pentru a asigura o colectare și analiză corectă a datelor, va fi instituită o Unitate de Informații privind Pasagerii în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, iar costurile operaționale vor fi acoperite de către Organizația Internațională pentru Migrație.

Este important de menționat că această procedură respectă în mod riguros drepturile fundamentale ale omului și protecția datelor cu caracter personal. Datele din registrul cu numele pasagerilor vor fi păstrate pentru o perioadă de cinci ani, iar depersonalizarea acestora va avea loc după șase luni de la transmiterea datelor, pentru a asigura că nu se pot identifica direct persoanele implicate.

Proiectul de lege a fost elaborat pentru a transpune în legislația națională directivele Uniunii Europene și va intra în vigoare după 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Această măsură va contribui la consolidarea securității naționale și la prevenirea amenințărilor la adresa acesteia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pasageri #date #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.