Situația actuală arată că Gazprom, gigantul energetic rus, a înregistrat o scădere semnificativă a cotei sale de piață în Europa în ceea ce privește furnizarea de gaze naturale. Datele recente arată că, în 2022, cota sa pe piața europeană a scăzut drastic, ajungând la doar 7% în comparație cu 40-45%, cât era în anii precedenți, explică membrul Consiliului de la Moldovagaz, Sergiu Tofilat.
Un raport detaliat arată că, în anii precedenți, Gazprom exporta anual între 150 și 180 de miliarde de metri cubi de gaze către Uniunea Europeană. Cu toate acestea, în 2022, livrările au înregistrat o cădere semnificativă, însumând doar 62,2 miliarde de metri cubi. Situația din acest an nu arată mai bine, cu doar 16,5 miliarde de metri cubi livrați în primele 9 luni ale anului.
Potrivit lui Tofilat, factorii care au contribuit la această scădere drastică sunt multiple. Explozii „misterioase” au distrus atât gazoductele Nord Stream 1 și 2, cât și sancțiunile impuse conductei Yamal-Europe. Aceste evenimente au lăsat Gazprom cu doar două coridoare funcționale pentru tranzitul gazelor către UE – prin Ucraina și Turkstream.
„Este important de menționat că șantajul energetic exercitat de Putin asupra UE a început încă din 2021, anterior războiului. Gazprom a redus livrările și a oprit vânzările la bursă, contribuind la scumpirea gazelor pe piețele europene. În octombrie 2021, prețul gazelor a atins un nivel fără precedent de 2000 de dolari, ca urmare a manevrelor Gazprom-ului”, a mai spus Tofilat.
Cu toate acestea, în opinia membrului în Consiliul Moldovagaz, situația s-a schimbat, iar Europa nu s-a confruntat cu crize majore de aprovizionare. În prezent, Gazprom se situează pe locul patru în ceea ce privește volumele de gaze livrate pe piața UE. Principalele surse de gaze pentru UE includ LNG-ul, Norvegia, țările Africii de Nord, Gazprom, Azerbaijan și alți furnizori, cu LNG-ul reprezentând cea mai mare parte (39%) din totalul consumului.
Această schimbare semnificativă în peisajul energetic european indică o diversificare a surselor de aprovizionare, reducând dependența de Gazprom și consolidându-și reziliența față de eventualele presiuni politice sau economice.
