Un mare oraș interzice alcoolul. Restricții care stârnesc revolte

Primăria din Milano, unul dintre cele mai vizitate orașe din Europa, a impus măsuri dure pentru a reglementa viața de noapte, interzicând vânzarea băuturilor alcoolice și a mâncării la pachet în anumite intervale orare. Această decizie își propune să reducă zgomotul și agitația nocturnă din zonele aglomerate, în special în zona vieții de noapte LGBT+ din Porta Venezia.

Orașul Milano a impus interdicția vânzării de băuturi alcoolice și mâncare la pachet în diverse locații, începând cu miezul nopții până la ora 6 dimineața în timpul săptămânii, iar în nopțile de vineri și sâmbătă de la 1:30 la 6 dimineața. Aceste reglementări vor fi valabile cel puțin până la data de 19 noiembrie 2023.

Aceste măsuri restrictive au fost impuse după ce locuitorii au contestat municipalitatea la începutul acestui an, reclamând zgomotul cauzat de activitatea vieții de noapte din anumite zone ale orașului Milano.

Interdicțiile vizează zona aglomerată de viață de noapte LGBT+ din Porta Venezia, cuprinzând teritoriul de la Piazza Oberdan până la via Melzo și via Lazzaretto. De asemenea, vânzătorilor ambulanți le este interzis accesul în această zonă între orele 18:00 și 6:00.

Primarul Milano, Giuseppe Sala, a subliniat importanța reglementării orarului vieții de noapte pentru a asigura liniștea și confortul locuitorilor: „Cred că și orașele ar trebui să se odihnească la fel ca noi, oamenii, și să aibă orare puțin mai potrivite pentru toată lumea”.

Aceste acțiuni vin ca răspuns la cererile comunității locale, iar Sala a subliniat necesitatea implementării unor măsuri mai restrictive pentru a gestiona agitația și zgomotul din zonele cu viață de noapte. Este un pas important în controlarea impactului negativ generat de activitățile de noapte și evidențiază o abordare a echilibrului între nevoile rezidenților și opțiunile de petrecere a timpului liber pentru turiști și locuitorii Milano-ului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milano #alcool #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.