Pustiirea țării sperie moldovenii, dar nu și statul! Jumătate din localitățile țării au mai puțin de 1500 de locuitori

La sfârșitul sîptămânii, Republica Moldova se pregătește pentru alegerile locale, un proces vital care va determina alegerea a 898 de primari, 9972 de consilieri locali și 1086 de consilieri municipali și raionali. Aceste alegeri sunt organizate într-o țară care, la începutul acestui an, a atins o populație de 2,5 milioane de locuitori, conform afirmațiilor economistului Stas Madan de la Expert Grup.

Madan subliniază faptul că în Republica Moldova, legea privind organizarea administrativ-teritorială, datând din 2001, impune ca o localitate de sine stătătoare să aibă, de regulă, cel puțin 1500 de locuitori. Totuși, conform declarațiilor guvernului din luna mai, aproximativ 35% dintre localități au o populație sub această cifră. Datele recente furnizate de Biroul Național de Statistică dezvăluie că situația este mai gravă: 469 din cele 898 de unități administrative, adică 52% din total, au o populație sub 1500 de locuitori.

Acest context ridică întrebări legate de eficiența administrării în aceste localități mai mici. Un exemplu dat este localitatea Ochiul Roș din Anenii Noi, care în anul 2022 a avut un buget total executat de 1,3 milioane de lei, jumătate din această sumă fiind destinată cheltuielilor de personal.

Economistul subliniază că reforma administrativ-teritorială nu mai este un subiect neglijabil, ci o necesitate imperativă pentru supraviețuirea statului. Totuși, în peste 20 de ani, toate guvernele au ignorat această prevedere legală. Deși actuala guvernare a propus amalgamarea voluntară a localităților, aceasta nu a avut niciun rezultat concret până în prezent.

Situația se agravează pe măsură ce populația țării scade, iar adaptarea structurilor administrative la această realitate devine crucială pentru supraviețuirea ca stat. Economistul subliniază că abordarea trebuie să fie una realistă și adaptabilă la noile circumstanțe, altfel discursurile politice și ignorarea problemelor reale nu vor duce decât la stagnare și pierdere de viteză în evoluția țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.