Vin bani de la guvern. Ajutor la factura pentru căldură. Cine beneficiază

Astăzi, 1 noiembrie, demarează procesul de înregistrare pentru compensațiile destinate energiei pentru sezonul rece 2023-2024 în Republica Moldova. Aceste compensații vor fi acordate pentru factura la energie termică, gaze naturale și energie electrică, oferind sprijin pentru a face față costurilor sporite de încălzire în timpul sezonului rece.

Conform anunțului oficial, compensațiile vor fi disponibile atât sub formă de reducere aplicată direct în factură pentru serviciile menționate, cât și sub formă de plată monetară lunară în sumă fixă de 800 de lei. Este important de menționat că doar cei care depun cereri specifice vor putea beneficia de aceste compensații.

Alexei Buzu, ministrul Municii a declarat într-o conferință de presă că cei care vor să beneficieze de compensații în factură trebuie să se înregistreze pe www.compensatii.gov.md. Potrivit lui, înregistrarea durează crica 15 minute.

„Cel care se înregistrează trebuie să aibă la îndemnână factura la căldură, gaz sau lumină și IDNP-ul. Trebuie completate 20 de câmpuri. Este vorba despre veniturile lunare ultimele șase luni, detalii despre persoanele care locuiesc în aceeași locuință cu solicitantul. Cetățenii au la dispoziție 25 de zile pentru a completa cererile de solicitare a compensațiilor. De asemenea, și persoanele care vor să primească indemnizațiile de 800 de lei pentru combustibil solid vor trebui să depună cereri”, a spus Buzu.

Anul trecut, peste 760 de mii de gospodarii din Moldova au beneficiat de compensații la energia electrică, termică si gaze naturale. Bugetul a fost de 3,7 miliarde de lei, iar o bună parte a sumei a fost acoperită de partenerii externi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buzu #compensatii #Energie #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 520 de vagoane cu grâu, orz și rapiță au tranzitat, în perioada 17 august–14 septembrie 2026, ruta feroviară Vălcineț–Bălți–Ungheni, potrivit unei analize publicate de economistul Iurie Rija. Volumul total transportat este estimat la 35,3–36,4 mii de tone, iar la o încărcare medie de 69 de tone pe vagon ajunge la circa 35.880 de tone.

Economistul atrage atenția că traficul a fost neuniform și s-a desfășurat preponderent pe timp de noapte. Între 17 august și 5 septembrie au fost raportate aproximativ 500 de vagoane, ceea ce ar însemna o medie de 25 de vagoane pe zi și 1.700–1.750 de tone de produse agricole transportate zilnic.

Potrivit lui Rija, această medie depășește cu aproximativ 25% limita superioară a ritmului orientativ declarat anterior, de 15–20 de vagoane pe zi. În opinia sa, diferența arată că este nevoie de o evidență zilnică mai clară, întrucât totalul raportat și ritmul declarat nu descriu aceeași intensitate a traficului feroviar.

Până la 4 septembrie au fost înregistrate 50 de vagoane goale care au revenit pe traseu, echivalentul a 10% din cele aproximativ 500 de vagoane încărcate raportate în prima perioadă. Economistul precizează însă că acest raport nu poate fi interpretat drept dovadă că restul vagoanelor ar fi fost blocate, întrucât evidența returului începe abia de la 1 septembrie.

Între 5 și 13 septembrie nu au fost raportate mișcări de vagoane pe această rută. Pauza de nouă zile reprezintă aproximativ 31% din întreaga perioadă analizată. Rija subliniază că datele disponibile nu permit stabilirea motivului întreruperii și nu se poate spune dacă a fost vorba despre un blocaj tehnic, lipsa mărfii sau o decizie comercială.

Tranzitul a fost reluat în noaptea de 14 septembrie, când au trecut alte 20 de vagoane, cu o încărcătură estimată la 1.360–1.400 de tone. La media de 69 de tone pe vagon, lotul a transportat aproximativ 1.380 de tone. Potrivit economistului, această deplasare marchează reluarea tranzitului, dar nu confirmă încă revenirea la un program regulat.

Pentru întregul interval 17 august–14 septembrie, media rezultată este de aproximativ 17,9 vagoane pe zi sau circa 1.237 de tone zilnic. Menținerea acestui ritm timp de o lună ar însemna aproximativ 37.100 de tone transportate, în timp ce menținerea ritmului din prima perioadă, de 25 de vagoane pe zi, ar ridica volumul lunar la aproximativ 51.750 de tone.

Iurie Rija mai precizează că volumul transportat nu permite, de unul singur, evaluarea rentabilității serviciului feroviar sau a impactului asupra exportatorilor moldoveni. Pentru o asemenea analiză ar fi necesare informații privind tarifele, costurile de tracțiune, durata staționărilor, disponibilitatea locomotivelor și efectul tranzitului asupra livrărilor de mărfuri locale.